A venit din Japonia să ne ducă tradiţia mai departe
Autor: Iulian CUIBAR
Publicat la 28 martie 2014
Maestrul japonez Yusai Shokoin a readus la lumină pasiunea unei regine, reuşind să formeze chiar şi alţi patru „profesori” în tatting, pentru ca această artă să nu se piardă
În 1910, la Londra apărea cartea „The art of tatting”, publicată de Regina Elisabeta a României, împreună cu prietena sa din Anglia, Katharin Hoare. Lucrarea populariza o preocupare a doamnelor din înalta societate, tattingul, sau dantela lucrată manual numai din inele, picouri şi noduri, cu ajutorul suveicii. Citind această carte, maestrul japonez Yusai Shokoin s-a îndrăgostit de ceea ce poate fi numită una din cele mai reprezentative expresii ale artei textile europene, pe care a importat-o în ţara sa şi pe care, după ani de zile, a readus-o în atenţia românilor. Astfel, la mai bine de 100 de ani de la lansarea cărţii, maestrul a demarat în România un proiect adresat unui număr de 450 de persoane interesate să-şi însuşească pasiunea reginei. Obiectivul proiectului presupunea ca, la final, 15 de persoane să poată lucra cu uşurinţă, iar 3 dintre ele să predea tehnica de lucru, continuând tradiţia. La Muzeul Casa Mureşenilor a avut ieri loc un atelier de evaluare în cadrul căruia s-a constatat că rezultatele au fost chiar mai bune, 20 de persoane însuşindu-şi tehnica, iar 4 putând preda mai departe arta tatingului. „Este o ocazie specială şi mă bucur să văd multe feţe cunoscute, pe care le îndrăgesc, elevi care au progresat mult faţă de momentul de început al proiectului. Am crezut încă de la început în rezultate bune, deoarece una din personalităţile care au contribuit la popularizarea acestei arte este chiar Regina României de acum un secol”, a declarat maestrul japonez, în vârstă de 73 de ani. Foarte probabil, beneficiarii proiectului se vor organiza într-o asociaţie în următoarea perioadă, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii lor. „Pentru a continua tradiţia pe care domnul Yusai ne-a insuflat-o, vom încerca să formăm o asociaţie naţională, cu ajutorul căreia să ne promovăm şi să valorificăm produsele, acest lucru ajutând apoi la procurarea materialelor. Totodată, ar fi şi o bună formă de socializare pentru oameni cu o pasiune comună, cea a tattingului”, a declarat Daniela Voitescu, muzeograf al Muzeului Naţional „Peleş”.
Distincţie pentru deceniile dedicate pasiunii Reginei
Pe 26 martie, cu ocazia proclamării Regatului României în anul 1881 şi cu ocazia zilei de naştere a Principesei Moştenitoare Margareta, Castelul Peleş a găzduit o ceremonie de decorări regale şi un dineu, prilej cu care a primit o distincţie şi maestrul Yusai Shokoin. Momentul a reprezentat prima dată după anul 1947 când Sufrageria de Stat a Muzeului a găzduit un dineu oficial. Proiectul, dar mai ales cei 30 de ani de activitate, dedicaţi memoriei Reginei Elisabeta, i-au oferit maestrului Yusai ocazia să se afle printre personalităţile decorate, momentul reprezentând ceva cu totul deosebit, mai ales din punctul de vedere al unui japonez, membru al unui popor care dezvoltă un respect deosebit pentru familia sa imperială. Medalia oferită de către însăşi Principesa Margareta nu a fost purtată de maestru ieri, în cadrul atelierului, acesta explicând că „preţuirea pentru distincţie este uriaşă, iar astăzi sunt îmbrăcat într-o ţinută de zi, de lucru. Se cade a fi purtată doar alături de o ţinută de gală, aşa cum pentru noi este kimono-ul”.
Comentarii
Roman Violeta Karmen
2014-03-28 07:43:17
Frumos ca vin japonezii sa ne prezinte acest mestesug,dar, cei interesati ar trebui sa stie ca si Romania are mesteri care au ridicat acest mestesug la nivelul de ARTA . Inca din anul 2000 am scos in fata publicului acest mestesug si am readus in atebtia publicului Dantela in tehnica FRIVOLITE.amintind in toate prezentarile faptul ca Reginele Romaniei au lucrat acest gen de dantela. Ce e drept, unii stiu sa aprecieze doar Artistii veniti din exterior, pentru ca noi, cei din tara sa iesim in evidenta, este nevoie sa ne descopere strainii, asa cum a fost cazul diseinerului francez Phillipe Guillet. Ce e drept, noi, dantelaresele din Rmania, nu am publicat lucrari despre aceasta tehnica, dar am adus-o peste ani, pentru ca noi nu am invatat-o din carti, ci de la femei care au lucrat aceasta tehnica , femei care ne-au invatat inca de la vaste fragede acest mestesug - in cazul meu, am invatat inca de la varsta de 9 ani ! Pentru mai multe detalii, cautati pe Google .....