A treia oară au căzut de acord

După două şedinţe de plen, două etape de dezbatere şi numeroase mesaje şi campanii pe reţelele de socializare, consilierii locali braşoveni au aprobat în şedinţa de plen din 31 ianuarie reglementările privind construcţiile în pantă. Proiectul a trecut cu 16 voturi „pentru”, 10 abţineri, iar un consilier local nu a votat (Consiliul Local Braşov este compus din 27 de consilieri).
Proiectul a fost aprobat cu un amendament depus a de aleşii locali ai PSD, prin care a fost introdus un nou articol, în care se arată că „prezentele «Reglementari juridice şi tehnice cu privire la întocmirea documentaţiilor de urbanism pentru construirea pe terenuri în pantă» se încadrează în limitele şi condiţiile stabilite prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU) şi PUG Municipiul Braşov în vigoare şi nu aduc modificări ale reglementarilor existente aprobate, ci doar să clarifice şi să particularizeze modul de construcţie”.  
După ce liderul Grupului PSD din Consiliul Local Braşov, Alexandra Crivineanu, a citit amendamentul, viceprimarul Braşovului Flavia Boghiu a spus că nu are nimic împotriva lui şi l-a catalogat ca fiind „ca apa sfinţită, care nu face nici bine, nici rău”. În schimb, Alexandra Crivineanu i-a răspuns că în forma actuală a proiectului de hotărâre nu există prevederi referitoare la RLU.

O adresă de la Prefectură a „înclinat balanţa”
În momentul în care a început dezbaterea proiectului de hotărâre, liderul Grupului PSD din Consiliul Local Braşov, Alexandra Crivineanu, a precizat că aleşii locali social-democraţi au solicitat puncte de vedere de la Prefectură, de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Publice referitor la aceste reglementări.
„Până acum am primit un răspuns de la Prefectura Braşov, în care se menţionează că reglementările juridice şi tehnice cu privire la întocmirea documentaţiilor de urbanism pentru construirea pe terenuri în pantă pot fi cel mult integrate în cuprinsul RLU, prin modificarea şi completarea acestuia în acord cu prevederile din PUG”, a declarat Crivineanu. De altfel, acest paragraf din răspunsul primit de la Prefectură a fost folosit pentru redactarea amendamentului.
În adresa amintită, Prefectura Braşov a menţionat că s-a adresat Ministerului Dezvoltării şi aşteaptă un punct de vedere de specialitate. De altfel, acest lucru a fost invocat de consilierii locali liberali, care au solicitat o amânare votului pentru acest regulament.

Finalul era aşteptat, dar nu s-a renunţat la „dispute”
La şedinţa de plen au participat aproximativ 20 de cetăţeni, care au venit pentru a-şi spune punctul de vedere referitor la acest proiect. Totodată, amendamentul a fost propus chiar la începutul dezbaterii punctului, iar tot atunci Alexandra Crivineanu a menţionat că social-democraţii susţin proiectul, dacă amendamentul este aprobat. Practic, din acel moment se cunoştea rezultatul, pentru că majoritatea era asigurată. Dar, pentru a se respecta „eticheta” le-a fost dat cuvântul oamenilor aflaţi în sală.
Unul dintre cei care au luat cuvântul a fost şi liberalul Nicolae Vlad Popa (fost senator), care i-a asigurat pe aleşi că actul normativ ce urmează a fi votat este legal. „În Braşov sunt dezvoltatori şi distrugători. Consilierii locali au dreptul să voteze acest text tehnic, prin care sunt clarificate multe lucruri. Aveţi responsabilitatea şi răspunderea pentru urbanism, iar aprobarea acestor reglementări nu trebuie să vă sperie”, a declarat Popa.
Prezent la şedinţa de plen, deputatul USR Victor Ilie a spus, la rândul lui, că aprobarea acestui regulament este legală.
De asemenea, au intervenit şi cetăţeni, unii dintre ei participanţi şi la dezbaterea publică din 16 ianuarie. De altfel, au avut aceleaşi discursuri şi le-au reproşat consilierilor locali că nu au participat la dezbaterea publică de la jumătatea acestei luni.
Nu au lipsit nici cei care s-au declarat împotriva proiectului, cel mai vocal fiind Vasile Mezdrea, liderul PRM Braşov. El a spus că prin acest proiect nu este clarificată, de exemplu, noţiunea de „pantă”.
A luat cuvântul şi un alt dezvoltator, Ionuţ Angheluş (Urban Invest), care a menţionat că este de acord cu 90% din prevederile acestui regulament. Însă, el a spus că sunt unele aspecte neclare, care îi afectează pe cei care vor să construiască.
Discuţiile pe acest proiect au durat aproape patru ore şi, la fel ca în timpul dezbaterii din 16 ianuarie, publicul aplauda intervenţiile pro-regulament.
Pe de altă parte, primarul Braşovului, Allen Coliban, a declarat că reglementările privind construcţiile în pantă „definesc modul în care se va dezvolta Braşovul, între ce limite şi în ce condiţii în zona de pantă, în zona dealurilor. Este o nevoie reală de a clarifica aceste aspecte, cu privire la felul în care calculăm gabaritul, dimensiunea unor clădiri din această zonă, o nevoie identificată şi pe un istoric al construcţiilor, cu care Braşovul s-a confruntat în ultimul deceniu şi chiar mai mult, în ultimii 15 ani”.
Conform explicaţiilor Primăriei Braşov, rolul reglementărilor privind construcţiile în pantă este de a explica condiţiile în care trebuie elaborate viitoarele documentaţii de urbanism.
Prin acest document se urmăreşte, în primul rând, accentuarea importanţei etapei de analiză premergătoare demarării proiectelor de construire, necesară pentru evaluarea cât mai obiectivă a intervenţiilor viitoare şi a gradului de integrare în specificul local. Sunt precizate clar  criterii de analiză şi evaluare pentru viitoarele investiţii din „zonele sensibile”, dar şi o metodologie de analiză