A sunat clopoţelul!

Deschiderea festivă a noului an şcolar în municipiul Braşov a avut loc la Şcoala Generală nr. 6 „Iacob Mureşianu”, în prezenţa primarului George Scripcaru, dar şi a altor consilieri locali sau demnitari. „Este un etalon pentru şcolile din Braşov , iar părinţii care şi-au adus aici copiii la şcoală au făcut o alegere foarte bună. Însă aceasta nu însemnă că nu avem şcoli bune în Braşov, iar eu, ca primar, sunt responsabil pentru toate, fie ele şcoli, grădiniţe, liceu sau creşe. Mă bucur că astăzi nu avem nici o şcoală care să nu fie funcţională, iar, zilele trecute am inaugurat şi cea mai mare şi mai modernă creşă din Braşov, pe strada Carierei. Le urez un an bun şi plin de succes şi realizări atât copiilor, cât şi părinţilor şi cadrelor didactice, din toate şcolile Braşovului”, a precizat primarul George Scripcaru în cadrul festivităţii de deschidere. 

2.500 de elevi braşoveni au primit „primul ghiozdan” 

Edilul a dorit să fie prezent şi la intrarea în clasă a „bobocilor” de clasa I, pe care i-a ajutat să descopere primul ghiozdan. Ca în fiecare an, toţi elevii braşoveni de clasa I au primit din partea Primăriei şi a Consiliului Local un ghiozdan plin cu rechizite. „Anul acesta, aproximativ 2.500 de copii au găsit, la intrarea în clasă, acest ghiozdan şi rechizitele. Sunt convins că şi copiii,  şi părinţii se vor bucura de acest sprijin din partea municipalităţii. În plus, de doi ani, municipalitatea acordă transport gratuit pentru elevii fără absenţe, acesta fiind un program care se adresează în special familiilor cu mai mulţi copii elevi şi care are rolul de a stopa abandonul şcolar şi de a aduce copiii la şcoală, pe de o parte, dar şi de a responsabiliza elevii şi şcolile, pe de altă parte, deoarece gratuitatea este valabilă atât timp cât nu există absenţe nemotivate. Datele statistice ne-au confirmat că aceste măsuri şi-au atins scopul”, a subliniat primarul Braşovului.

Programul „Primul Ghiozdan” a fost derulat de Primăria Braşov începând cu anul 2010. Pe lângă ghiozdanul propriu-zis, micuţii au primit două caiete tip I de 24 de file, două caiete tip II tot de 24 de file, un caiet special abecedar şi unul special de matematică, două caiete de matematică de 48 de file, două caiete de desen, zece creioane, un stilou cu gel, un set de creioane colorate, două gume de şters, o riglă, un penar, acuarele şi pensulă, ascuţitoare, beţişoare şi trei coperte de carte şi şase coperte de caiet, o pungă de plastic şi un tub de lipici.

 

 

Mitropolitul Ardealului şi protopopul Braşovului au deschi anul la Şaguna

Dacă la unele şcoli din municipiu, prima zi de şcoală a fost şi prilej de etalare a vestimentaţiei pentru elevii mai mari, la Colegiul Şaguna, elevii s-au prezentat, ca în fiecare an, în uniforma-emblemă. Aici, anul şcolar a fost deschis, pentru al doilea an consecutiv, de Mitropolitul Ardealului, ÎPS, Laurenţiu Streza. „Prezenţa noastră aici reflectă grija şi dragostea pe care Biserica le are faţă de şcoală şi faţă de educaţie, şcoala fiind o instituţie fundamentală a neamului nostru”, a explicat IPS Laurenţiu Streza. Ajutat de protopopul Braşovului, Gheorghe Dănuţ Benga, şi de câţiva preoţi şcheieni, ierarhul a oficiat slujba de binecuvântare la început de an, la care au mai asistat şi inspectori şcolari, precum şi primarul George Scripcaru. 

Mai apoi, oficialii au inaugurat noul Centru de Informare şi Documentare al Colegiului pentru elevi. „Unul din lucrurile care nu mi-au plăcut atunci când am devenit directorul acestei şcoli, a fost biblioteca. Am reuşit să o modernizăm şi prin balconul pe care l-am construit, am creat mai mult spaţiu pentru studiu în această sală. Fondul de carte cuprinde peste 23.000 de volume care stau la dispoziţia elevilor şi profesorilor noştri. Chiar şi după orele de curs, elevii pot rămâne pentru a studia, iar navetiştii au un loc unde pot rămâne până la ora la care au mijloacele de transport către casă”, a declarat Dorel Agache, directorul Colegiului „A.Şaguna”. Centrul va fi deschis între orele 8.00 – 16.00. În altă ordine de idei, directorul celui mai bun liceu din judeţ le-a reamintit elevilor că trebuie să-şi menţină acest statut prin rezultatele bune la diversele examene, evaluări sau competiţii, iar „bobocilor”, că au obligaţia de a păstra această tradiţie.  

 

Şcoala Kronstadt – model pentru alte judeţe

Clopoţelul a sunat şi la Şcoala Profesională Germană Kronstadt, o şcoală în sistem dual aflat deja în al doilea an de existenţă. Prezent la deschidere a fost şi Stelian Fedorca, consilierul ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, care anul trecut a participat la inaugurare, pe atunci fiind secretar de stat în Ministerul Educaţiei. 

La Şcoala Profesională Kronstadt învaţă din acest an 250 de elevi (130 în primul an de profesională, 120, în al doilea an). Ei sunt formaţi într-o meserie, primesc burse în valoare totală de 400 de lei (200 de la Guvern şi 200 de la agentul economic) şi la finalizarea pregătirii, sunt preluaţi în câmpul muncii de firmele partenere. Pregătirea durează doi ani, dar înscrierea se face după ce elevul termină clasa a IX-a. Însă acest lucru s-ar putea modifica până la anul. „După ce trece de Senat modificarea Legii Educaţiei şi clasa a IX-a revine la liceu, şcoala profesională va începe cu clasa a IX-a şi sper – sunt indicii că – admiterea la şcoala profesională se va face înainte de admiterea computerizată”, a explicat, ieri, Stelian Fedorca, consilier al ministrului Educaţiei, Remus Pricopie. 

Modelul şcolii profesionale de la Braşov a fost preluat şi de alte judeţe, susţin reprezentanţii de la Ministerul Educaţiei. „Acest model de şcoală în sistem dual este în expansiune. De exemplu, mâine (azi – n.r.) voi fi la Cugir, apoi la Sebeş, în Alba Iulia, apoi la Timişoara. Sunt şi alţi agenţi economici care iau acest model. Agenţii economici au înţeles că investind în formarea profesională vor avea meseriaşii de care au nevoie”, a mai spus Stelian Fedorca. 

 

Elevi veniţi chiar şi din Vaslui

Şi copii sunt interesaţi de acest sistem. De exemplu, la şcoala braşoveană au venit elevi chiar şi din alte judeţe. „Am ales să vin la Şcoala profesională la Braşov să învăţ o meserie şi să fiu angajată. Am auzit de această şcoală de pe internet”, ne spune o tânără din comuna Berezeni,  judeţul Vaslui. „Este o meserie şi în plus ai cinci ani contract cu firma. Am auzit de la un prieten de această şcoală”, spune un tânăr. De altfel, jumătate dintre cei aflaţi în primul an de pregătire sunt veniţi fie din afara municipiului, fie din alte judeţe, după cum a precizat conducerea unităţii. 

Acum sunt cinci specializări în care se formează viitori meseriaşi. Totuşi, meseria de sudor n-a prea avut căutare printre elevi. „Toate locurile de la confecţioner articole piele şi înlocuitori s-au ocupat. La fel şi la sculeri matriţeri. La sudori nu s-au îndreptat elevii spre această calificare, spre surprinderea noastră, pentru că agenţii economici o cer”, a explicat Ramona Ţiţeiu, director Şcoala Profesională Germană Kronstadt. 

 

Mai avem mentalităţi de schimbat

Primarul George Scripcaru, prezent la deschiderea acestei şcoli, le-a transmis viitorilor meseriaşi că această şcoală este un pas în schimbarea unei mentalităţi conform căreia „este plătită nemunca”. „Din păcate, trebuie să recuperăm foarte mulţi ani din acest punct de vedere. Măsurile luate cu ani de zile în urmă când s-a plătit nemunca au influenţat şi copii din acea vreme, care între timp s-au maturizat şi încă nu înţeleg că trebuie să muncească pentru a câştiga un ban. Şcoala profesională poate fi o etapă importantă din viaţa unei persoane, pentru că după aceea poţi să urmezi învăţământ liceal sau învăţământ superior şi să ai o meserie la bază, iar firma să aibă un meseriaş bun şi poţi să îţi creezi şi o familie”, a explicat edilul. 

Pe de altă parte, acesta a mai precizat că „anul acesta, avem în plan să amenajăm atelierele de aici în cofinanţare, adică un leu pus de noi va trebui să fie dublat de un leu pus de agentul economic. Atelierele vor fi dotate, modernizate, sala de sport la fel”.