banner la cocos banner promotional

Curs BNR

1 EUR = 4.9774 RON

1 USD = 4.3833 RON

1 GBP = 5.8304 RON

1 XAU = 464.4611 RON

1 AED = 1.1933 RON

1 AUD = 2.7957 RON

1 BGN = 2.5449 RON

1 BRL = 0.7714 RON

1 CAD = 3.1559 RON

1 CHF = 5.2813 RON

1 CNY = 0.6015 RON

1 CZK = 0.1993 RON

1 DKK = 0.6668 RON

1 EGP = 0.0860 RON

1 HUF = 1.2223 RON

1 INR = 0.0513 RON

1 JPY = 3.0556 RON

1 KRW = 0.3047 RON

1 MDL = 0.2538 RON

1 MXN = 0.2227 RON

1 NOK = 0.4191 RON

1 NZD = 2.6097 RON

1 PLN = 1.1646 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0530 RON

1 SEK = 0.4526 RON

1 TRY = 0.1141 RON

1 UAH = 0.1048 RON

1 XDR = 5.9383 RON

1 ZAR = 0.2318 RON

Editia 8750 - 21 sep 08:00

„A lu` Olimpia” ne reînvaţă spălatul şi înălbitul rufelor la râu. Vineri, pe Youtube

Autor: Petra VÂRLAN

Publicat la 07 octombrie 2020

„A lu` Olimpia” ne reînvaţă spălatul şi înălbitul rufelor la râu. Vineri, pe Youtube

La râu, cu leşie şi săpun făcut în casă. Nimic din comerţ, nimic mecanizat. Cam aşa spălau bunicile noastre rufele odinioară, iar obiceiul acesta a fost reînviat la Veneţia de Sus. De fapt, câteva gospodine din satul Veneţia de Sus s-au adunat pentru a face o demonstraţie despre cum se spălau pe vremuri rufele la râu. Iniţiatoarea acestei acţiuni este Maria Boboia, cea care în luna iunie a acestui an a fost gazda obiceiului de clacă la cositul fânului şi datorită căreia o serie de alte obiceiuri şi practici tradiţionale au fost readuse la viaţă în „satul cu comori”, cum mai este cunoscut satul Veneţia de Sus. Totul a fost „prins” într-un material foto-video de echipa Serviciului Cultură Tradiţională, din cadrul Centrului Cultural Reduta Braşov Premiera filmului va avea loc în data de 9 octombrie, ora 11.00, pe Youtube, dar va putea fi văzut şi pe pagina de facebook a Centrului Cultural Reduta, sau va putea fi accesată pe site-ul centrulculturalreduta.ro.

Un ritual care începea cu o seară înainte
Despre modul în care se spălau înainte rufele, aflăm de la Maria Butum sau „a lu` Olimpia”, localnică, în vârstă de 74 ani. Seara, rufele erau puse în ciubărul confecţionat din lemn, prevăzut cu un cep „de-i dădeai drumul la leşie” şi sprijinit pe „chicioarele de lemn” (scaun cu trei picioare, n.r.): „punea o vrediţă, le lua, le-nmuia într-o troacă de lemn, le freca ghine, ghine cu săpun de casă şi le aşeza în ciubăr (…) Întăi se punea un lepedeu, cârpele de vase, apoi cămăşile şi iile, iar la final, un alt lepedeu mai slab, că cenuşa taie”. După ce rufele erau aşezate în ciubăr, se punea cenuşa, „că o căldare, că jumătate, depinde cât de mare era. Dacă familia era mare trebuia să hie (...) dar erau mari, că erau tot câte cinci-şase copii, doi bătrâni şi doi părinţi şi iacă-te, se făceau zece”. Se făcea focul, se fierbea apa într-o căldare mare din fontă, „băgată-n zid” şi se turna peste rufe. Leşia se scurgea prin cepul ciubărului, operaţiunea repetându-se de câteva ori. A doua zi, dimineaţa devreme, erau duse cu „vrediţa” la vale, se „băteau” cu maiul de lemn şi apoi întinse să se usuce la soare.

+1 -2

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie