A „întinerit” la 95 de ani!

Ministerul Apărării Naţionale a organizat duminică, 17 septembrie, un ceremonial militar şi religios de la Crucea Caraiman. Evenimentul a fost organizat pentru a aduce un pios omagiu eroilor care s-au jertfit în Primul Război Mondial pentru unitatea tuturor românilor, precum şi cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la inaugurarea monumentului şi a 10 ani de la înscrierea acestuia în Cartea Recordurilor. Totodată, s-au binecuvântat şi lucrările de conservare şi reabilitare a monumentului.

19 milioane de lei pentru reabilitarea obiectivului
În Primul Război Mondial, în luptele care s-au purtat la Predeal, Azuga, Buşteni, dar şi pe crestele munţilor Bucegi, şi-au pierdut viaţa aproximativ 30.000 de soldaţi români. În memoria lor, în anul 1928 era inaugurat monumentul care avea să fie cunoscut, de-a lungul timpului, drept Crucea de pe Caraiman sau Crucea Eroilor, un „străjer” de metal şi piatră, simbolic, care „păzeşte” Valea Prahovei şi aminteşte de sacrificiul suprem al eroilor neamului românesc.
Timpul este nemilos, iar monumentul istoric nu avea cum să nu fie afectat de scurgerea inexorabilă a deceniilor. Astfel, a fost demarat un amplu proiect de restaurare, reabilitare şi modernizare a Crucii Eroilor, iar acum poate fi admirat din nou de turişti şi de iubitorii de istorie.
Lucrările de restaurare a Crucii comemorative a eroilor români din Primul Război Mondial s-au desfăşurat în perioada 2016 – 2022 şi au fost coordonate de Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Valoarea totală a acestor lucrări de restaurare a monumentului istoric a fost de 19 milioane de lei, din care suma de peste 16 milioane lei a fost obţinută din fonduri europene nerambursabile – prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.
„Prin acţiunile realizate până acum şi cele care vor urma dorim să punem în valoare «Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial» şi să redăm forţa de expresie a acesteia, în ciuda atitudinii de ignorare la care a fost supusă de-a lungul timpului”, a transmis MApN.

Ce găsesc nou turiştii
Monumentul a „întinerit”, în urma lucrărilor de restaurare, iar turiştii vor putea privi, în istorie, prin intermediul expoziţiei care a fost amenajată la nivelul 1 al soclului monumentului – există două camere suprapuse -, dar vor avea posibilitatea de a afla amănunte interesante şi de a vedea fotografii inedite – care nu au fost expuse public, până acum – din timpul construirii acestui simbol ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial, la nivelul 2.

Structura metalică a monumentului, realizată – în anii `20 – din fier reciclat
În anul 2013, Crucea Eroilor Neamului de pe vârful Caraiman a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Recordul a fost omologat la 14 august.
Crucea a fost, încă din momentul finalizării lucrărilor de execuţie, o construcţie comparabilă ca realizare inginerească şi simbolistică, cu turnul Eiffel din Paris, Statuia Libertăţii din New York sau Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro.
Structura metalică a monumentului a fost realizată – în anii `20 – din fier reciclat, la Uzinele Reşiţa.

Comuniştii au vrut să-i taie braţele
În 1928, la inaugurarea sa, „Crucea de pe Caraiman“, ridicată la altitudinea de 2.291 m, era cea mai înaltă structură metalică situată într-o zonă montană. În timp, imaginea acestui monument unic în Europa-prin amplasament şi prin dimensiuni-a devenit extrem de cunoscută.
Conform arhivelor, pe lângă Direcţia de Poduri C.F.R., la ridicarea ei s-a implicat şi comunitatea locală, dar şi afaceriştii acelor vremuri. În schimb, comuniştii au vrut să-i secţioneze braţele.

O LEGENDĂ EMOŢIONANTĂ DESPRE UN VIS AL REGINEI MARIA
Conform unei legende, monumentul de pe Caraiman ar fi fost realizat ca urmare a unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria. Suverana ar fi văzut Munţii Bucegi „stropiţi cu sângele eroilor” şi, apoi ar fi decis edificarea monumentului de pe Vârful Caraiman.
Totuşi, nu au existat dovezi care să confirme această ipoteză, cu toate că legenda a circulat chiar şi în perioada comunistă, şi nu a fost descoperit niciun document autentic autentic care să stabilească legătura dintre Crucea Eroilor şi membrii Casei Regale, Ferdinand I sau Regina Maria.
Mai mult, Regina Maria nu a consemnat nimic în însemnările ei despre monumentul de pe Caraiman.
Legenda a circulat şi în perioada comunistă şi mai apoi, fără ca cineva să aducă vreo dovadă în acest sens. Efectul acestei legende a dus la atribuirea meritelor de iniţiere şi construire Reginei Maria.
Paradoxal, printre toate monumentele ridicate în ţara noastră pentru comemorarea ostaşilor români căzuţi la datorie, în Primul Război Mondial, Crucea Eroilor ar fi singurul despre care nu există informaţii detaliate în presa acelor timpuri.