A înţeles mesajul… Daniel David anunţă că se va întâlni cu comisia care a lucrat la programa de limba şi literatura română pentru liceu

Daniel David, ministrul Educaţiei şi Cercetării, a declarat că la începutul acestei săptămâni va avea o întâlnire cu membrii comisiei care au făcut proiectul de programa de Limba şi literatura română pentru liceu. Declaraţiile au fost făcute în cadrul dezbaterii online organizate joi, 11 decembrie, de Academia Română, pe tema programei de Limba şi Literatura română.
„Mă uit, văd şi eu dezbaterile, rolul ministerului acesta este: să se asigure că pune oameni buni în comisie. După aceea, specialiştii trebuie să vină cu o programă pe care trebuie să şi-o asume, că ei sunt specialiştii. (…) De asemenea, ne uităm cu atenţie la dezbaterile care au loc în spaţiul public, astfel încât după aceste dezbateri voi avea o întâlnire cu membrii comisiei, probabil că la începutul săptămânii viitoare, să văd ce din aceste comentarii, feedbackuri, sugestii compilează pentru ei, cum răspund celor care au ridicat o serie de probleme. (…) Dar lucrurile trebuie făcute, nu ne mai putem permite să mai amânăm. Din 2021 ar fi trebuit să intrăm în această logică”, a anunţat ministrul Daniel David.
Programa amintită, care ar trebui aplicată din anul şcolar 2026-2027, a separat mediul educaţional şi academic în două tabere, deoarece unul dintre „merele discordiei” ar fi introducerea cronicarilor în programă, la clasa a IX-a. Dar nu este vorba doar de acest lucru. Practic, Literatura nu mai este organizată pe genuri, ci în funcţie de evoluţia ei în timp, o abordare „diacronică”, adică în ordine istorică, de la mituri, legende şi cronicari, până la romantismul paşoptist, realismul secolului al XIX-lea şi literatura Junimii. 
Unii susţin această linie, alţii o resping categoric şi ambele tabere au trimis memorii la Ministerul Educaţiei. Concret, o tabără susţine că proiectul de programă de limba şi literatura română îi va face pe elevi să deteste lectura şi va spori analfabetismul funcţional, astfel că ei cer renunţarea la documentul actual şi rescrierea lui integrală. În text, semnatarii afirmă că această abordare este echivalentă cu „o simplă reciclare a concepţiei şi a conţinuturilor programei din 1987, ultima implementată în timpul regimului comunist” şi consideră că „‘reforma’ este, în realitate, o restauraţie”. 
Aa doua tabără a trimis un memoriu intitulat „Cui îi e frică de abordarea istorică a literaturii române?”, susţine proiectul de programă şi afirmă că o parte dintre criticile apărute în spaţiul public sunt formulate „în termeni ideologizaţi” şi distorsionează conţinutul real al documentului. Semnatarii afirmă că literatura veche are în programă „2–3 ore de studiu” şi un rol orientativ, iar revenirea la o perspectivă cronologică nu ar însemna o întoarcere la programa din anii ’70-’80. De asemenea, autorii susţin că lipsa unei minime orientări cronologice a contribuit, în timp, la „dezorientarea elevilor” şi că reducerea disciplinei la „cluburi de lectură” sau „tehnici de comunicare” a afectat înţelegerea literaturii ca fenomen cultural.
În final, semnatarii consideră că discuţia despre programă ar trebui legată de o reformă mai amplă a evaluării şi a examenului de Bacalaureat, subliniind că „reforma curriculară nu poate funcţiona fără o reformă a evaluării”.