A fost ziua lolelor la Cincu

Sâmbătă, 10 februarie, toată suflarea satului Cincu a fost prezentă la obiceiul săsesc Fuga Lolelor. Această tradiţie a reînviat în anul 2017 la Cincu. După obicei, lolele au o gazdă de la care pleacă dimineaţa cu mare alai şi cu un tractor cu o remorcă pe care o împodobesc cu fotografii cu evenimentele care s-au întâmplat peste an. De la gazdă fac o primă oprire la Primărie unde îşi prezintă un program satiric, apoi mai fac alte 6-7 opriri prin diverse locuri ale satului, pe străzi, pe la interesecţii, iar oamenii ies din curţi şi servesc lolele cu ţuică, gogoşi şi vin, iar seara participă la bal la căminul cultural.
Anul acesta, la Cincu au fost în jur de 70 de lole, cărora li s-au alăturat şi câteva lole din Agnita, o altă comunitate în care se mai păstrează obiceiul şi în care anul acesta „fuga” a avut loc în luna ianuarie.
Fuga Lolelor are şi un scop, pe lângă amuzamentul celor prezenţi, alungă iarna şi spiritele rele, de aceea se şi organizează spre final de iarnă de fiecare dată. Lolele sunt personaje mascate înfricoşătoare, cu costum făcut din cârpe negre, cu mască pictată şi cu coadă drăcească împletită din cânepă, iar ritualul lor face un zgomot infernal ca să sperie spiritele.
Tradiţia există de peste 300 de ani în comunitatea săsească, dar se mai ţine în prezent doar în două localităţi: Agnita (jud. Sibiu) şi Cincu (jud. Braşov).
Pe vremuri în lole nu se puteau costuma decât saşii, dar pentru că aceştia au luat calea Germaniei după ’90, sunt acceptaţi spre continuarea obiceiului şi românii. De exemplu, în comunitatea de la Cincu existau pe vremuri 800 de saşi, astăzi mai sunt doar câteva familii.

 Fărşang la Apaţa
Sâmbătă, 10 februarie, a fost zi de „Fărşang” la Apaţa, un obicei tradiţional al comunităţii maghiare împrumutat de la saşii transilvăneni. Vechi de două secole, Fărşangul este o sărbătoare a măştilor ce înfăţişează o altă realitate, în care tot ceea ce este firesc şi normal se anulează făcând loc exagerărilor şi  grotescului.
„Ziua în care grupurile de mascaţi străbat uliţele satului devine un timp în care dezechilibrul se instalează şi «toate regulile sunt încălcate înainte ca perioada de post şi resemnare să înceapă». În cadrul alaiului defilează feciori ce poartă măşti animaliere (lup, urs), dar sunt reprezentate şi personaje din viaţa reală (mire, mireasă, doctor, preot). La pregătiri participă şi fetele din sat care îi ajută pe feciori la confecţionarea măştilor, la împodobirea animalelor (cai, măgari) şi a carului alegoric care conduce alaiul pe uliţele satului. Zarva asurzitoare pe care o produce alaiul, are rostul de a alunga tot ceea ce înseamnă răutate, necurăţenie, infertilitate, întuneric şi chiar anotimpul rece asimilat morţii temporare a naturii”, ne-a spus Antonela Sofia Barbu de la Servicul Cultură Tradiţională Braşov, partener al evenimentului.

Foto: Salut Făgăraş