A fost Ziua Carpaţilor

Unul din elmentele definitorii ale spaţiului în care s-a format poporul român, Munţii Carpaţi, au fost ieri „în sărbătoare”. În fiecare an, la 26 septembrie sărbătorim Ziua Mondială a Munţilor Carpaţi, un foarte bun prilej să ne amintim că mediul trebuie să fie protejat şi respectat. Al doilea lanţ muntos din Europa, cu o lungime de 1.500 de kilometri,  Munţii Carpaţi  se întind pe teritoriul Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei, Ucrainei, României şi Serbiei. Ţara noastră deţine 40% din lanţul carpatic, aproape o treime din suprafaţa României fiind ocupată de  Munţii Carpaţi. Găsim aici circa 1.350 de specii de plante şi animale, dintre care 116 sunt endemice – specii care se regăsesc exclusiv într-o regiune şi care necesită o atenţie specială, având în vedere caracteristicile habitatului lor.
„Munţii Carpaţi nu sunt cunoscuţi pentru că sunt cei mai mari şi mai înalţi munţi din Europa, dar ei sunt importanţi şi pot constitui plămânul verde al Europei tocmai pentru aceste păduri, în mare parte încă păduri natural, pe care le mai avem în Munţii Carpaţi şi în special în România. Bineînţeles, când spunem păduri, spunem şi faună şi, după cum ştiţi, avem 30 % din populaţia de carnivore mari a Europei, de specii strict protejate de urs, lup, râs, care se găsesc în Munţii Carpaţi din România”, a explicat Mihai Zota, director de conservare Fundaţia Conservation Carpathia Braşov.
Pentru România, Munţii Carpaţi nu au însemnat o barieră naturală, ci un element în jurul căruia s-a format acelaşi popor, cu tradiţii foarte asemănătoare de o parte şi alta a arcului muntos. Pentru a asigura protecţia patrimoniului natural şi cultural al  Munţilor Carpaţi, România a ratificat, în octombrie 2006, Convenţia cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, convenţie adoptată de toate cele şapte state carpatice.