A fost odată... Braşovul pierde renumele de patria cartofului şi a sfeclei de zahăr

Criza Fabricii de Zahăr Bod, care este în insolvenţă de o lungă perioadă, îi afectează şi pe agricultorii care cultivau sfecla de zahăr.  Practic, anul acesta, potrivit directorului executiv adjunct al Direcţiei Agricole a Judeţului Braşov,  Gyero-Popa Mihail (foto), este posibil ca suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr în judeţul nostru să nu treacă de 1.000 de hectare. Asta în condiţiile în care în anul 2018 această specie a fost cultivată pe 3.204 hectare, iar anul trecut pe 1.970 de hectare. Reprezentantul Direcţiei a afirmat, în timpul şedinţei de ieri a Colegiului Prefectural Braşov, că explicaţia acestei tendinţe este aceea că principalul cumpărător de sfeclă de zahăr, respectiv fabrica de la Bod a acumulat datorii mari către producători. De altfel, Fabrica de Zahăr Bod este în insolvenţă. „Unii producători agricoli se vor reorienta şi vor vinde sfecla la Fabrica de Zahăr de la Luduş, care este un bun platnic. În schimb, de la Luduş, din cauza distanţei, agricultorii din Judeţul Braşov nu pot lua tăiţei de sfeclă, folosiţi ca furaj”, a precizat reprezentantul direcţiei.
De cealaltă pare, prefectul judeţului, Cătălin Văsii, a declarat că în urmă cu trei săptămâni a avut o discuţie cu administratorii Fabricii de Zahăr Bod, cărora le-a solicitat planul de ieşire din insolvenţă. Totodată, reprezentantul Guvernului în teritoriu a amintit că unitatea de producţie de la Bod este o societate comercială privată, iar statul nu se poate implica în susţinerea ei. „Nu dorim ca această fabrică să moară, dar trebuie să vedem dacă o putem ajuta să trăiască”, a precizat prefectul.

Sub 15% comparativ cu 1990: Ce se produce în judeţ nu mai ajunge nici pentru a hrăni Braşovul
Tot în şedinţa Colegiului prefectural de ieri, directorul adjunct al Direcţiei Agricole Braşov a declarat că un declin substanţial se înregistrează şi în ceea ce priveşte producţia de cartof. „Dacă în anul 1990, în judeţul Braşov se cultiva cartof pe o suprafaţă totală de 20.000 de hectare, în anul 2018 culturile de cartof au ocupat o suprafaţă totală de 3.800 de hectare, iar în anul 2019 de 2.900 de hectare. De altfel, pentru a vedea ce se poate face în acest domeniu, zilele acestea, în Poiana Braşov se va desfăşura o conferinţă naţională a producătorilor de cartof”, a precizat Gyero-Popa Mihail.
Prezent la întâlnire comisarul şef al CRPC Braşov, Sorin Susanu, a precizat că, în acest moment, agricultorii braşoveni nu mai produc nici măcar necesarul de consum pentru judeţul nostru.

Cartofii româneşti, prea scumpi în comparaţie cu cei de import
O explicaţie oferită de oficialul de la Agricultură este că România importă cartofi mai ieftini din Uniunea Europeană, unde subvenţiile primite de producători sunt mult mai mari decât în ţara noastră.

Către ce se reorientează agricultorii
Cum cartoful şi sfecla de zahăr nu mai sunt rentabile, agricultorii din judeţul nostru încep să se reorienteze către alte culturi, cum este rapiţa sau soia, care le oferă posibilitatea de a-şi vinde mărfurile. „De şapte sau opt ani, în judeţ au început să crească suprafeţele cultivate cu rapiţă, iar de cinci sau şase ani aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul terenurilor cultivate cu soia. Estimarea noastră este că anul acesta, în judeţul Braşov, cele două culturi se vor apropia de 10.000 de hectare. Pentru producători, soia este mai profitabilă, chiar dacă judeţul nostru nu oferă condiţii ideale pentru această specie şi nici nu se cultivă soia modificată genetic”, a declarat Gyero Popa.
În judeţul nostru există 118.000 de hectare de teren arabil.