„A fost o revoluţie adevărată şi nu lovitură de stat, cum o tot dă unii de gard”

Dacă un grup al revoluţionarilor a depus, ieri, coroane la troiţa din faţa Prefecturii, la ora 12.00, în amintirea evenimentelor din 21 decembrie 1989, revoluţionari din ALRUE Braşov Decembrie 1989 au marcat evenimentele printr-un simpozion comemorativ cu titlul „Revoluţia din decembrie 1989 = Răsturnarea sistemului politic”, la ora 13.00, la Consiliul Judeţean. La simpozion au fost invitaţi, alături de revoluţionari, istorici din Braşov şi din ţară şi reprezentanţi ai autorităţilor braşovene. Evenimentul a fost organizat împreună cu Muzeul „Casa Mureşenilor” şi Consiliul Judeţean Braşov. „Intenţia este de a arăta lumii că de fapt a fost o revoluţie adevărată şi nu lovitură de stat, cum o tot dă unii de gard, pentru că noi, cei care au fost în stradă, atunci când trăgea în noi, nu ştiam că va fi nu ştiu ce asociaţie, după aia. Noi am ieşit în stradă să dăm dictatura jos, să schimbăm sistemul politic. În 21 am ieşit, seara a fost o mare problemă aici, în faţa Judeţenei de partid, cum era atunci”, a afirmat, ieri, Vasile Mardare (foto), preşedinte ALRUE Braşov Decembrie 1989.

Mulţi dintre foştii muncitori de la ICA Ghimbav, aflaţi în coloana care a ajuns în centrul Braşovului în 21 decembrie 1989, nu au certificate de revoluţionari şi nu şi-au dorit această patalama pentru gestul lor eroic. „Noi suntem cei fără certificate de revoluţionari, noi am pornit de la IAR, în 21 decembrie, noi am spus JOS şi uite că ei au ajuns din nou sus şi au ajuns şi cei răi, şi copiii celor răi şi tare mi-e teamă că şi nepoţii lor”, ne spunea, ieri, Emil Olteanu, fost angajat ICA Ghimbav, la momentul depunerii de coroane la troiţa din faţa Prefecturii.
„Eu am fost participant activ la revoluţie, nu am certificat de revoluţionar pentru că nu pentru asta am ieşit atunci. Nu trebuiau drepturi decât la cei care au fost răniţi, copii care au rămas fără părinţi care au fost şi sunt batjocura societăţii, din păcate”, a spus şi Horia Cîrstea, aflat şi el la depunerea de coroane la troiţă, ieri.  

De ce unii au certificate de revoluţionar şi alţii nu
Şi Vasile Mardare recunoaşte rolul celor de la ICA: „Ei au ieşit în 21 decembrie, pe corecte (sic!) şi dacă vedeţi, pe afişul (simpozionului – n.r.), e chiar coloana care vine de la ICA Ghimbav, deci meritul e al lor, pe lângă noi, care am fost aicea, ei de la ICA Ghimbav şi pentru noi a fost o salvare extraordinară, că dacă eram singurei, în 21, era cam greu, ei practic ne-a salvat prin venirea lor de la ICA Ghimbav, în coloana aşa de mulţi, dar declaraţia unora de acolo să spună că a fost 5-10... se vede foarte clar că au fost peste 300 – 400 de revoluţionari de la ICA Ghimbav”.  
Totuşi, şeful ALRUE Braşov 1989 are o explicaţie personală pentru faptul că unii dintre revoluţionarii au certificate, iar alţii nu: „Pentru că nu şi-au dorit. Pentru că nu şi-au dorit, efectiv. Prima dată a fost frica că-i va aresta în momentul următor. Sincer, şi nouă ne-a fost frică, dar am încercat să facem, să fim o Asociaţie ca să ne păzim”, a susţinut Vasile Mardare.  

Invitaţie la unitate
În cadrul simpozionului, invitat să ia cuvântul, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 a lansat un mesaj de împăciuire. „Eu aş dori o unitate. Am luptat în 1987, am luptat în 1989, consider că ar trebui să ne unim şi totuşi să luptăm împreună, căci ce se întâmplă în ţară la ora actuală nu este bine”, a spus Marius Boeriu, preşedinte Asociaţia 15 Noiembrie 1987 Braşov.

Despre evenimentele din decembrie 1989, dar şi alte păcate ale regimului de tristă amintire
Simpozionul nu s-a axat doar pe evenimentele din decembrie 1989, ci a atins şi alte aspecte, precum Imnul „Deşteaptă-te, române!”, interzis în vremea regimului comunist, sau activitatea dizidenţilor.
„Misiunea noastră, ca muzeu, este să protejăm, să transmitem mai departe moştenirea culturală şi parte a acestei moşteniri culturale este şi Revoluţia Română din 1989. Dorim să prezentăm o perspectivă istorică asupra evenimentelor, dar şi a altor elemente conexe, cum este istoria Imnului naţional”, a spus, ieri, Valer Rus (foto), director Muzeul Casa Mureşenilor Braşov.

„Cred că doamna Doinea Cornea este o personalitate reprezentativă a dizidenţei româneşti din anii 1980, alături de Paul Goma, e un caz foarte interesant. Eu m-am axat în cercetarea mea atât pe activitatea dumneaei reflectată în bibliografie, documente personale, documentele emise de diferite instituţii ale statului comunist, în primul rând Securitate, care a produs un volum impresionat privind activitatea Doinei Cornea, este vorba de peste 70 de volume”, a spus Corneliu Pintilescu (foto), Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj Napoca.

Prezent la simpozion, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, i-a felicitat pe organizatorii acestui eveniment şi a subliniat că „în urmă cu 28 de ani nu numai în Braşov a existat un act de mare eroism, plătit cu sânge de braşoveni şi de români, care a permis generaţiilor de astăzi să se poată manifesta liber, să înţeleagă ce înseamnă democraţia, să fim parte a Uniunii Europene”.
La rândul său, prefectul Maria Rasaliu a precizat că „plecând de la 1987 până în 1989, s-a văzut clar dorinţa braşovenilor de a schimba ceva, în viaţa lor şi în structura politico-administrativă, dorinţa de libertate, de exprimare liberă, de a fi în lumea civilizată. Oamenii şi-au riscat viaţa pentru ce suntem noi astăzi, ca oameni şi naţiune, o Românie liberă, deschisă, care uşor-uşor, cu toate greutăţile, a ajuns membră a comunităţii europene, a lumii civilizate”.   
Ieri seară, ALRUE Braşov Decembrie 1989 a organizat un Marş al Eroilor, pe traseul Piaţa Sfatului, Troiţa din faţa Prefecturii, Cimitirul Eroilor Revoluţiei, în memoria celor ucişi în timpul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Astăzi, de la ora 11.00, cei care şi-au pierdut viaţa în acele zile ale lui Decembrie 1989 vor fi comemoraţi printr-un ceremonial militar şi religios, la Cimitirul Eroilor Revoluţiei din Braşov.

Mai mult despre Braşov şi Revoluţie, aici: Lumânări la troiţa Revoluţiei de la Prefectură: Am venit să comemorăm greşelile care le-am făcut în decembrie 1989