A 3-a „cârtiţă” a ajuns la Braşov

Al treilea utilaj TBM care va fora tunelurile Magistralei CFR Braşov-Sighişoara a ajuns joi, 11 aprilie, lângă Rupea în judeţul Braşov şi va începe la vară forajul tunelului de la Homorod, tunel de aproximativ 5 kilometri galerie dublă. Scuturile TBM sunt produse de compania Herrenknechtdin Germania.
Utilajul TBM livrat de un producător din Germania pentru galeriile tunelului Homorod a ajuns în România pe Dunăre, iar din Portul Constanţa în patru transporturi agabaritice după cum a comunicat CNAIR:  „În perioada 08.04.2024 – 12.04.2024 se vor desfăşura patru transporturi cu depăşiri agabaritice pe traseul: Agigea (judeţul Constanţa) – DN39 – A4 – DN2A – Giurgeni – Urziceni – DN2 – DN Centura Bucureşti – A3 – Ploieşti – DN1 – Centura de Vest Ploieşti – DN1 – Băneşti – DN1 – Comarnic – Buşteni – Braşov – Centura Ocolitoare Braşov – DN13 – Hoghiz – Rupea (judeţul Braşov). Vehiculele transportă un utilaj. Lăţimea maximă a vehiculelor este de 6,90 m., masa totală 184 tone, lungimea 34 m, înălţimea 4 m, viteza de deplasare urmând a fi adaptată condiţiilor de trafic”, a transmis CNAIR.
Constructorul Aktor (Grecia) a început pe 5 martie 2024 forajul tunelului de la Ormeniş, tunel de 7 kilometri cu galerie dublă. Primul utilaj TBM, botezat ,,Eleni ”, a început lucrările la tunelul Ormeniş (7 km), iar al doilea utilaj ,,Varvara” (protectoarea minerilor) va intra în funcţiune în scurt timp, conform promisiunilor.

1 lună, 50 de metri
La o lună de la lansare, cârtiţa „Eleni” a forat doar 50 de metri, transmite Asociaţia Pro Infrastructură. „50 de metri cu primul TBM pe Braşov-Sighişoara. După ceremonia fastuoasă din 5 martie cu ocazia lansării primei cârtiţe care va excava cel mai lung tunel feroviar din România, am mers duminica trecută într-o nouă vizită ca să vedem avansul pe şantierul de modernizare a magistralei Braşov-Sighişoara. Vestea foarte bună este au început să apară piesele celui de-al treilea TBM, acesta şi următorul urmând a fi folosite pentru a fora tunelul de 5 km spre Homorod (galerie dublă). Însă mai sunt luni bune până când vom putea discuta de o potenţială lansare. Întrebarea arzătoare este cât a înaintat prima cârtiţă la Ormeniş. Răspuns: aproximativ 50 metri. Într-adevăr era evident că săpătura nu va porni instantaneu la capacitatea maximă şi, în plus, la orice început de forare există numeroase ajustări tehnice.
Totuşi, într-o lună ne-am fi aşteptat la un progres ceva mai mare. Viteza maximă de 15 metri/zi ar trebui să fie atinsă abia după ce TBM-ul intră complet în munte. (…)
Am verificat şi stadiul celor două variante majore de pe traseu din zona Braşov. Dacă la Feldioara există un avans timid faţă de ultima noastră vizită, viaductul masiv de 1,7 km de la Măieruş nu are nici măcar fundaţiile începute. Mai mult, peste 50% din traseu nu e atacat absolut deloc. Acum că a sosit sezonul cald şi avem şi ajustările preţului contractului, solicităm constructorilor să-şi revină din siestă şi să tureze motoarele la maxim! 2024 trebuie să aducă un progres semnificativ pe unul cele mai mari şi importante proiecte de infrastructură din România. Dacă nu, la finalul anului vom pierde ca fraierii sute de milioane de euro din bani europeni”, a transmis API.

Lucrare de 1,2 miliarde euro
Contractele pentru loturile Braşov-Apaţa şi Caţa -Sighişoara au fost semnate pe 5 martie 2020 cu Asocierea RailWorks (Alstom lider de proiect), iar pentru lotul de mijloc cu tuneluri Apaţa-Caţa în toamna 2020 cu Aktor, lider de proiect. Valoarea totală este de 1,2 miliarde euro, finanţare prin Programul CEF Connectig Europe Facility.