91,5 tone de aur fin: BNR va propune autorităţilor o nouă strategie pentru recuperarea tezaurului de la Moscova

Banca Naţională a României (BNR) va înainta autorităţilor un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova, a declarat, miercuri, 29 aprilie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente şi durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituţiilor statului român şi al societăţii civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale şi la calculele politice pe termen scurt. Ambele sunt utile şi legitime într-o democraţie, însă abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens şi, mai ales, lipseşte de constanţă nişte eforturi care trebuie să fie, de fapt, naţionale. Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Naţională a României va înainta autorităţilor un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova. Aş reaminti că, în anul de graţie 1918, situaţia geopolitică a Europei era mult mai complicată şi mai gravă decât cea de astăzi, dar elitele noastre politice şi culturale s-au adunat şi au acţionat concentric, fapt pentru care rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase la sfârşitul acelui an", a precizat Mugur Isărescu, la dezbaterea cu tema „Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova - actualităţi şi perspective". 
Potrivit acestuia, banca centrală va desfăşura şi o campanie în străinătate pentru revendicarea drepturilor asupra aurului exportat în Rusia. 91,5 tone de aur fin au fost transferate în 1916 şi 1917 la Moscova, „într-un context militar extrem de nefavorabil României, către singurul aliat cu care aveam graniţă comună şi cu care împărţeam frontul de Est”.  
„Existenţa obligaţiilor legate de tezaur a fost recunoscută oficial de partea rusă şi consemnată documentar, iar aceasta reprezintă fundamentul eforturilor noastre viitoare. Nu aş vrea să se înţeleagă de aici că renunţăm la abordarea bilaterală, la cadrul de discuţii oferit de Comisia comună româno-rusă, dar, pentru a căpăta un plus de consistenţă, Banca Naţională a României propune un nou tip de instituţionalizare a acestui dialog, care să ţină seama de schimbările politice internaţionale aflate în curs şi mai ales de perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internaţional. Sigur că Rusia reprezintă astăzi o sursă de îngrijorare, de pericol, dar această ţară are şi un istoric pozitiv al restituirilor", a precizat Isărescu. El a menţionat că se referă la restituirile parţiale către România din 1935 şi mai ales la cea din vara lui 1956, dar şi la restituirea pinacotecii Galeriei de artă din Dresda, după cum, mai aproape de noi, în 2006, Federaţia Rusă a restituit Ungariei colecţia de carte veche a Colegiului Reformat Calvin din Sarospatak, care, în contextul sfârşitului celui de-Al Doilea Război Mondial, a ajuns pe teritoriul URSS. În acest context, guvernatorul BNR a subliniat că există câteva precedente pe care „România poate clădi".