850 de ore de înregistrări telefonice cu Căncescu!

Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a declarat, ieri, în faţa judecătorului că a primit nu mai puţin de 850 de ore de înregistrări telefonice şi ambientale făcute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Din acestea, Căncescu spune că a audiat deja peste 600 de ore şi încă nu a întâlnit măcar o convorbire telefonică cu Ion Diniţă, patronul firmei Gotic, pe care şeful judeţului este acuzat că a favorizat-o în obţinerea unor contracte. Nici cu patronul Ramb Sistem, Gabriel Bâgiu, judecat şi el în acest dosar, Căncescu spune că nu a discutat decât de două sau trei ori din interceptările telefonice pe care a reuşit să le asculte.

În şedinţa de miercuri a Tribunalului Braşov urma să fie audiaţi trei martori. Unul dintre aceştia a cerut ca audierea sa să fie amânată, deoarece avocatul titular nu era prezent şi a fost substituit de un coleg. Unul dintre cei audiaţi a fost chiar Aristotel Căncescu, care a ţinut să facă o declaraţie de mai bine de o oră înainte să răspundă la întrebările procurorului DNA. 

În declaraţie, Căncescu a răspuns celor 12 capete de acuzare pe care i le aduc anchetatorii. Astfel, în cazul tartanului de la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” şi de sub Tâmpa, preşedintele suspendat al CJ a declarat că fostul arhitect al judeţului, Mihai Sârbu, este cel care s-a ocupat de întreaga investiţie. Sârbu a trecut în lumea celor drepţi în urmă cu doi ani. 

În ce priveşte contractele cu firma fostului deputat Ion Diniţă, Aristotel Căncescu a declarat că tot ce a făcut este absolut legal, aşa cum i-a precizat fostul secretar al Judeţului, Mariana Tihărău. Tihărău a ieşit la pensie în urmă cu aproximativ patru ani. 

Despre un alt inculpat în acest proces, şeful suspendat al judeţului spune că nu îi este prieten, deşi au fost colegi de facultate în urmă cu peste 40 de ani. Radu Ispas a fost propus de Căncescu drept administrator public al judeţului „pentru că este meticulos şi calm, spre deosebire de mine, care sunt un temperament coleric, şi m-am gândit că facem echipă bună”. Căncescu a încercat să inducă părerea că nu îi controla pe angajaţii din Consiliul Judeţean, aşa cum au susţinut în instanţă funcţionari din CJ audiaţi ca suspecţi în acest dosar şi care şi-au justificat astfel semnăturile pe care le-au pus pe actele pentru care sunt acum judecaţi. 

 

 

Un alt vinovat, poate chiar principalul, în opinia lui Căncescu, este Curtea de Conturi. Şeful suspendat al judeţului a declarat că dacă ar fi fost măcar avertizat de această instituţie că a greşit, ar fi încercat să îndrepte greşelile. Totuşi, Căncescu a declarat că părerea sa este că „juriştii Curţii de Conturi sunt puţin depăşiţi, pe când noi avem oameni tineri şi cel puţin la fel de bine pregătiţi”. Căncescu a încercat să-i explice judecătorului că a avut grijă de banul public şi a asfaltat cu 230.000 de euro pe kilometru. În faţa instanţei, fostul lider PNL a scos mai multe documente din care a citit preţurile din alte judeţe. Exemplele nu au fost însă prea bine alese pentru judecător, deoarece Căncescu a ales Neamţ, unde a fost Culiţă Tărâţă, Gorj, unde a fost Nicolae Mischie, şi Constanţa, unde era Nicuşor Constantinescu, toţi cu probleme penale din acest motiv. La mai bine de o oră de la începerea şedinţei, Aristotel Căncescu încerca încă să explice că a dorit să facă aeroportul internaţional şi un spital judeţean nou, însă nu a putut din cauza adversarilor politici, astfel că procurorul nu apucase să-i adreseze nici măcar o întrebare.