8,5% din populația României și-ar dori să locuiască în Brașov

Niciun reprezentant al administrației locale nu a fost prezent sâmbătă la dezbaterea „Brașovul – oraș magnet sau oraș șantier?” în care sunt prezentate concluziile unui raport realizat de Banca Mondială cu privire la dezvoltarea orașelor din România și tendințele de dezvoltare ale Brașovului. Nici chiar consilierii locali care se bat cu cărămida în piept că sunt interesați de dezvoltarea orașului și organizează, în schimb, chermeze câmpenești prin Bartolomeu.
În primul rând ar fi putut afla că Brașovul are potențial, că 8,5% din populația României ar vrea să trăiască aici, în condițiile în care doar 2,2% (circa 450.000 de oameni) din aceeași populație trăiește în prezent în Brașov și în zona urbană funcțională (ZUF) a Brașovului. Zona urbană funcțională este reprezentată de orașele și comunele din jurul municipiului din care cel puțin 15% din populație face naveta către Brașov.
În ultimii ani, peste 7.000 de bucureșteni au decis să se mute la Brașov, explică studiul. Practic, după ce înainte de 1990 principala zonă din care atrăgeam noi locuitori era Moldova, acum țintele principale sunt Bucureștiul și județele vecine. Practic, un top al orașelor care „livrează” locuitori Brașovului se prezintă astfel – București, Sfântu Gheorghe, Făgăraș, Buzău, Zărnești, Codlea etc. În ultima vreme s-a observat o tendință a celor din Argeș de a alege Brașovul sau, chiar dacă la dimensiuni ceva mai reduse, a celor din Dâmbovița. Bacăul, care reprezenta pe vremuri una dintre principalele surse de noi locuitori, și-a schimbat orientarea către București, în ciuda faptului că Iașiul este mult mai aproape.
Brașovul riscă însă să piardă foarte mult în favoarea Sibiului, deja făgărășenii și locuitorii orașului Victoria fiind mai interesați să „emigreze” către fosta capitală culturală europeană din 2007.

O universitate puternică atrage viitori locuitori bine pregătiți
Studiul Băncii Mondiale relevă faptul că orașele care au universități puternice atrag mai mulți locuitori bine pregătiți. Ani la rândul, universitățile din Cluj sau din Iași și-au mărit aria de atragere a studenților. Astfel, în timp ce Brașovul are 20.000 de studenți localnici sau din zonele limitrofe, Iașiul și-a extins bazinul de atragere către toată Moldova, în timp ce Clujul, care are 80.000 de studenți atrași din tot bazinul de nord al țării, dar și din partea mediană, inclusiv elevii brașoveni care își iau bacalaureatul fiind atrași de ideea studenției în Cluj. Este mult mai plauzibil ca un oraș în care îți trăiești studenția să devină orașul tău de rezidență, având în vedere legăturile pe care le creezi în această zonă de timp.

Un oraș frumos. Și cam atât
În aceste condiții, Brașovului nu îi mai rămâne decât posibilitatea de a atrage noi locuitori decât prin frumusețea sa, care nu se datorează neapărat administrației locale, ci zonei geografice și istoriei preponderent săsești. Dar așa cum și pe o femeie frumoasă care nu debordează de inteligență o să o părăsești până la urmă, ar cam trebui să oferi ceva în plus pentru a menține noile resurse atrase în acest oraș.
Brașovul nu debordează de cultură. Asta se vede și dintr-un studiu realizat de Agenția Metropolitană Brașov. Brașovenii nu consumă cultură în același mod și măsură în care o fac clujenii sau ieșenii. Acolo investițiile municipale în zona culturală sunt de zeci de ori mai mari decât la Brașov. Sibiul alocă doar pentru vestitul său festival internațional de teatru milioane de euro, pe când aici, anual, zeci de fundații și asociații culturale se luptă până la autodistrugere pentru câteva sute de mii de euro scoase cu mare greutate de municipalitate dintr-un buzunar ascuns la piept.
Industria Brașovului, pe vremuri prima după București, acum se luptă pe niște pensionari răpuși de bolile căpătate în ani de muncă în întreprinderile fanion ale socialismului. La Brașov este criză de muncă în toate sectoarele, fără excepție, nu doar din cauza intenției mai scăzute de „a pune osul la treabă”, dar și din cauza faptului că majoritatea companiilor plafonează salariile.
Sectorul IMM-urilor este pus pe butuci de câțiva ani de o legislație schimbătoare în funcție de partidul care ajunge la putere. Nu există predictibilitate, iar planurile firmelor trebuie refăcute de la un an la altul în funcție de ce mai visează adormiții de la București. Un aeroport ar face ca Brașovul să înflorească din punct de vedere economic, dar reursele pentru realizarea acestuia sunt la pământ.

Dar măcar avem un oraș frumos…

(Ovidiu VRÂNCEANU, BizBrasov.ro)