81 de minute, Braşov-Bucureşti

România analizează pentru prima dată, pe baze economice şi de trafic, introducerea unui tren de mare viteză care să lege Marea Neagră de reţeaua europeană, într-un proiect estimat la aproximativ 18 miliarde de euro şi 780 de kilometri de infrastructură, anunţă Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, la Maratonul Profit.ro Infrastructura care Conectează România.
„Dacă spun că România are un plan de mare viteză şi aş merge în Gara de Nord, probabil că aş primi foarte multe zâmbete şi ironii”, a spus Robert Răzvan Dobre. 
Discuţia despre trenuri de mare viteză în România este, de regulă, întâmpinată cu neîncredere, tocmai din cauza diferenţei dintre infrastructura existentă şi standardele necesare pentru viteze de 300 km/h.
 „Să ştiţi că acelaşi zâmbet ironic mereu îl primim când vorbim de trenuri de mare viteză”, a spus Dobre. El a explicat că această reacţie este justificată de realitatea din teren. „E clar că nu pot vorbi de un tren de 300 de km la oră în România când restricţiile de viteză sunt de 30 de km la oră”, a spus Dobre. 
România a făcut un studiu de oportunitate strategică pentru a vedea dacă un astfel de proiect are sens economic. „Avem un studiu de oportunitate strategic, adică să ne spună dacă România este pregătită pentru un tren de mare viteză. Analiza a pornit de la o întrebare simplă: există suficienţi pasageri care să susţină financiar un astfel de sistem? Raţionamentul a fost să vedem dacă România ar avea suficient de mulţi pasageri care să poată să plătească un transport pe calea ferată rapid şi cam care ar fi orizontul de timp. Rezultatele sunt pozitive”, a spus Dobre.
Proiectul nu este gândit ca o simplă legătură între oraşe din România, ci ca parte a reţelei europene de mare viteză.  „Nu legăm doar două sau trei oraşe din România, ci conectăm Marea Neagră şi Bucureştiul la reţeaua europeană şi mai jos avem un vector spre Sofia, Atena şi Istanbul”, a spus oficialul. Această poziţionare ar schimba logica proiectului, care devine unul de integrare regională, nu doar de mobilitate internă.
Studiul a generat şi estimări privind timpii de parcurs, care ar schimba radical mobilitatea în România. Bucureşti–Braşov în o oră şi 21 de minute, două ore şi jumătate până la Cluj-Napoca şi trei ore şi jumătate până la ieşirea din ţară. 
Dimensiunea proiectului este una comparabilă cu marile investiţii europene în infrastructură.  „Sunt 780 de kilometri de cale ferată de la Constanţa până la graniţă. Acolo unde calea ferată permite 160–200 km/h va fi utilizată, iar restul va fi proiect greenfield, adică nou în teren. Costurile ar ajunge undeva la 18 miliarde de euro”, a spus Dobre. Scenariul optimist: tren în 10 ani Studiul include şi un scenariu accelerat, care ar permite lansarea unui prim tronson într-un orizont relativ scurt. „Există un scenariu accelerat care presupune ca în 10 ani să avem deja un tren de mare viteză operaţional”, a spus Dobre. Acest scenariu este însă dependent de mai multe condiţii esenţiale. Pentru ca proiectul să devină realitate, Dobre a indicat trei elemente critice. Primul este statutul politic al proiectului. Trebuie să devină un proiect de ţară, care să aibă ritmul lui şi să fie susţinut politic. Al doilea este expertiza, foarte probabil externă. Al treilea este finanţarea continuă. „Este nevoie de o finanţare constantă, din fonduri europene, buget de stat şi parteneriat public-privat. Un astfel de proiect nu permite întreruperi.”, a spus Dobre.
Strategia actuală este una etapizată, pentru a face proiectul gestionabil financiar.  „Gândirea este să asigurăm finanţarea pentru primul sector, poate cel mai important, de la Bucureşti la Braşov, şi apoi de la Sighişoara la Cluj”, a spus Dobre.