80% din spitalele judeţene vor avea secţii de cardiologie cu linie de gardă dedicată

80% din spitalele judeţene vor avea secţii de cardiologie, iar numărul medicilor de specialitate va creşte cu 10%, conform Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare 2025-2030 aprobate luni, 14 iulie, de Executiv.
„Necesitatea unei reforme sistemice în ceea ce priveşte gestionarea la nivel naţional a afecţiunilor din această categorie, în concordanţă cu Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, rezultă ca urmare a faptului că bolile cardiovasculare şi neurovasculare sunt principalele cauze de deces la nivel naţional, dar şi principala cauză de dizabilităţi în rândul populaţiei României, cu costuri considerabile pentru sistemul naţional de sănătate şi pentru societate. Conform unui raport OECD, România se situează pe unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană, condiţii în care Strategia vizează micşorarea acestor diferenţe între starea de sănătate a românilor raportat cu ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene”, a informat Guvernul.
Potrivit acestuia, obiectivele şi măsurile prevăzute în Strategia aprobată de Guvern au în vedere o abordare integrată în prevenţia, depistarea şi diagnosticarea timpurie a patologiilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, tratarea şi monitorizarea lor, precum şi asigurarea unor trasee optime de îngrijire al pacienţilor la serviciile medicale de specialitate, la standardele recomandărilor internaţionale în domeniu. Este prevăzută creşterea capacităţii de diagnostic şi asigurarea resurselor necesare din punct de vedere al numărului de specialişti, al disponibilităţii lor geografice şi al formării de competenţe şi expertiză, dar şi din punct de vedere al aparaturii necesare, precum şi îmbunătăţirea accesului echitabil al pacienţilor la programe de reabilitare cardiovasculară şi cerebrovasculară.
De asemenea, Strategia acordă prioritate dezvoltării sistemului informaţional în sănătate, dar şi programelor de cercetare şi iniţiativelor de inovare în domeniul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, prin intermediul finanţărilor nerambursabile şi al parteneriatelor public-private naţionale şi/sau internaţionale.
În ceea ce priveşte prevenţia BCC, Strategia prevede măsuri pentru reducerea fumatului, optimizarea dietei, precum şi acţiuni de promovare a unui stil de viaţă activ la orice vârstă şi programe speciale pentru persoanele din categorii cu risc cardiovascular crescut şi cele cu dizabilităţi fizice.
Strategia se aliniază cu celelalte documente strategice din domeniul sănătăţii elaborate în cadrul PNRR şi atinge toate punctele din Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030.

PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE STRATEGIEI
În acest sens, strategia îşi propune, printre altele:
• cel puţin 80% din spitalele judeţene vor avea o secţie de cardiologie cu linie de gardă dedicată;
• înfiinţarea a 20 de centre comunitare de îngrijire a pacienţilor cu BCC cronice în următorii 5 ani;
• creşterea cu cel puţin 20% a numărului de unităţi ATI dedicate tratamentului BCC;
• atingerea în următorii 7 ani a unui număr de proceduri efectuate anual similar cu media ţărilor europene;
• creşterea cu cel puţin 20% a finanţării pentru procedurile complexe;
• creşterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare cardiovasculară şi neurologică la nivel naţional şi modernizarea tuturor celor existente;
• îndrumarea a cel puţin 70% din pacienţii eligibili externaţi din spitalele care tratează BCC să fie îndrumaţi către centrele de reabilitare medicală;
• cel puţin 50% dintre judeţe să deţină Centre de Prevenţie a BCC
• creşterea cu cel puţin 10% a numărului de medici cardiologi la 100.000 de locuitori;
• creşterea cu cel puţin 15% a numărului de fizioterapeuţi, psihologi şi asistente medicale specializate în reabilitarea cardiovasculară şi neurologică;
• creşterea cu cel puţin 20% a numărului de consultaţii cardiologice efectuate în ambulatoriul integrat al spitalelor judeţene;
• implementarea a cel puţin 3 măsuri de sprijin local în spitalele judeţene;
• dezvoltarea a cel puţin 2 aplicaţii mobile şi platforme online specializate cu o rată de utilizare de către cel puţin 20% dintre pacienţi;
• asigurarea cel puţin a unui medic cardiolog la 1 paturi în secţiile de cardiologie şi cel puţin 1 medic la 3 Unităţi de Supraveghere şi Tratament Avansat al Pacienţilor Cardiaci;
• reducerea cu cel puţin 20% a timpului mediu de transport al urgenţelor cardiovasculare majore către centrele de intervenţie;
• constituirea la nivel naţional a unui registru al pacienţilor cu risc vascular înalt.