71 de aleşi locali braşoveni riscă să îşi piardă mandatul

Judecătorii Curţii Constituţionale a Românii (CCR) susţin că toţi aleşii locali care au trecut la alt partid în cele 45 de zile de „migraţie” politică trebuie să-şi piardă mandatul. Acest lucru reiese din motivarea deciziei CCR, potrivit căreia legea care aprobă ordonanţa privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Magistraţii motivează că OUG 55/2014, pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală, încalcă o serie de articole din Constituţie, întrucât nu exista nici o situaţie extraordinară şi de urgenţă a cărei reglementare să nu poată fi amânată, afectează funcţionarea administraţiei publice locale şi are caracter discriminatoriu. Mai mult, OUG este neconstituţională, deci nu poate fi transformată în lege în Parlament, căci şi legea ar fi neconstituţională.

 

Parlamentul va decide

În motivare, CCR nu precizează clar ce se va întâmpla cu aleşii locali care au trecut la alt partid. Judecătorii arată în motivare că Parlamentul trebuie să decidă, printr-o lege, ce se întâmplă cu mandatele aleşilor locali care au migrat în timp ce ordonanţa era în vigoare. Magistraţii CCR sunt de părere că primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene care au trecut la alte partide nu sunt neapărat în pericol de a-şi pierde mandatul, pentru că ei au fost aleşi uninominal de către cetăţeni. În schimb, consilierii, atât cei locali, cât şi cei judeţeni, ar trebui să rămână fără mandate din cauza interpretării ca atare a unui paragraf din Constituţie. „Motivarea Curţii a avut în vedere constituţionalitatea unui mod de pierdere a mandatului (demisia din partidul politic), fără a trage concluzia că legiuitorul nu ar putea elimina sau modifica această modalitate de pierdere a mandatului. Astfel, dacă la consilierii locali sau judeţeni încetarea mandatului ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales este o cerinţă implicită şi directă a art.8 alin.(2) din Constituţie, nu aceeaşi concluzie se poate trage în privinţa primarilor sau preşedinţilor de consilii judeţene cu privire la care legiuitorul a optat pentru pierderea mandatului în caz de demisie din partidul politic, o atare opţiune nederivând (datorită scrutinului uninominal prin care aceştia sunt aleşi), în mod implicit sau direct, din art.8 alin.(2) din Constituţie”, se arată în motivarea CCR.

 

Prefectura are deja „inventarul”

În conformitate cu datele centralizate de Prefectura Braşov, la nivelul judeţului au fost înregistrate 71 de migrări spre alte partide. Astfel, au fost 2 primari, 4 viceprimari, 62 de consilieri locali şi 3 consilieri judeţeni care au părăsit partidul pe lista căruia au candidat şi au trecut în altă „barcă”. Lor li se adaugă alţi 10 consilieri locali şi un consilier judeţean, de pe lista de supleanţi, care au ales să facă aceeaşi mişcare în toamna anului trecut.  

Astfel, în mediul urban, la nivelul municipiului Braşov au fost şase consilieri locali (dintre care şi cei doi viceprimari) care au trecut în alte partide, la Făgăraş, unul, în Săcele şi Codlea, câte trei, la Predeal, Râşnov şi Ghimbav, câte unul, iar la Zărneşti, trei.

În mediul rural, cele mai multe migrări au fost la Cristian şi Drăguş, câte şapte consilieri locali, iar în plus, la Drăguş, şi viceprimarul şi-a schimbat partidul. În total, la nivelul comunelor au fost înregistrate 47 de migraţii politice în perioada  2 septembrie - 17 octombrie 2014, cât ordonanţa guvernamentală a permis mutarea dintr-un partid în altul, fără pierderea mandatului de ales local.