7 din 10 firme nu pot creşte salariiul minim din 2026

IMM România- propune îngheţarea salariului minim pe economie şi în 2026, argumentând că trei sferturi dintre antreprenori nu au posibilitatea de a creşte acest salariu. „Avem o analiză asupra faptului că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constat şi peste rata inflaţiei. Avem o creştere a inflaţiei de aproximativ 23% faţă de anii anteriori şi a salariului de circa 58%. Salariul minim a crescut în mod constant. Dacă în 2022 aveam salariul minim de 2.550 lei, în 2023 a fost 3.000 lei până la 1 octombrie, după care a fost 3.300 lei de la 1 octombrie, în 2024 a fost 3.700 lei, iar în 2025 este 4.050 lei", a declarat Florin Jianu, preşedintele IMM România, citând datele INS.
Potrivit acestuia, poziţia IMM România cu privirea la majorarea salariului minim brut pe ţară în 2026 a fost prezentată şi susţinută la Comisia de dialog social de luni şi va fi susţinută şi la Consiliul Naţional Tripartit care va avea loc spre sfârşitul acestei săptămâni.
„Sondajul realizat de IMM România fundamentează poziţia noastră. În cadrul acestui sondaj am chestionat peste 2.000 de antreprenori care au răspuns în perioada 10-15 octombrie, din domenii precum: producţie, comerţ, Horeca, sectorul construcţiilor. Circa 70% dintre întreprinzători susţin că salariul minim brut ar trebui îngheţat în anul 2026 şi numai 30% dintre aceştia au răspuns că au posibilitatea creşterii salariului minim brut. Participanţii la sondaj au afirmat că vor avea posibilitatea creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027, după depăşirea a ceea ce IMM-urile numesc o criză economică în acest moment. Întrebaţi cu cât ar putea să crească salariul minim de la 1 ianuarie 2027, 54% dintre antreprenori au menţionat că salariul poate creşte până la 4.250 lei, de la 4.050 lei în prezent, foarte puţini dintre aceştia (11%) menţionând salariul de 4.500 lei brut sau peste 4.500 lei brut", a adăugat preşedintele IMM România.
El a subliniat că dificultăţile cu care se confruntă IMM-urile în cazul creşterii salariului minim brut pe ţară începând cu 1 ianuarie 2026 „sunt şi cele pe care le vedem în economie".
„Ieri INS a dat publicităţii o scădere dramatică a sectorului construcţiilor (27%), dar şi în ceea ce înseamnă consumul. De asemenea, celelalte activităţi ale economiei, comerţul, producţia industrială au înregistrat scăderi. Dificultăţile menţionate de antreprenori sunt legate de creşterea preţului produselor oferite. O eventuală creştere a salariului minim se va duce în preţuri care şi aşa nu mai sunt competitive în acest moment. De altfel, scăderea competitivităţii companiilor e menţionată de 42% dintre antreprenori ca fiind principala dificultate. O renunţare la investiţii am primit ca feedback din partea multor antreprenori din România", a mai spus Jianu.
El a subliniat că mulţi antreprenori au stopat investiţiile deoarece nu mai au încredere în mediul investiţional din România.  „Un număr de 24% dintre antreprenori menţionează pierderea contractelor, diminuarea profitului e pe locul 5, respectiv închiderea totală a firmelor. Numai 18% dintre antreprenori declară că nu vor fi afectaţi de creşterea salariului minim pe economie. În cazul în care creşterea salariului minim brut pe ţară de la 1 ianuarie 2026 va fi realizată, 50% dintre antreprenori susţin că nu vor face disponibilizări, iar 24% că vor efectua disponibilizări, ceea ce înseamnă că unul din patru antreprenori va efectua disponibilizări între 2 şi 5 salariaţi. Noi ne concentrăm şi pe soluţii alternative în ceea ce priveşte posibilitatea creşterii salariului minim pe economie. Astfel, 85% dintre antreprenori menţionează ca principală soluţie scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitării pe salarii", a adăugat Florin Jianu.