517.113 braşoveni, aşteptaţi duminică la urne

În data de 10 noiembrie 2019, în România, au loc alegeri pentru funcţia de preşedinte al României, al cărui mandat va fi de cinci ani. Conform legislaţiei, este declarat ales candidatul care a întrunit la aceste alegeri prezidenţiale, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (50% +1 din voturi). În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu obţine mai mult de jumătate din voturi, se va organiza al doilea tur de scrutin în data de 24 noiembrie, la care vor participa numai primii doi clasaţi în primul tur.
În judeţul Braşov, au fost amenajate 455 de secţii de votare, dintre care 182 în municipiul reşedinţă de judeţ. La nivelul judeţului, pe listele permanente sunt înregistraţi 519.538 de alegători, dintre care 248.670  în municipiul Braşov. Pentru scrutinul de duminică, judeţul Braşov a primit 571.540 de buletine de vot.

Cum se desfăşoară votul 
Conform legislaţiei, au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Când intră în secţia de votare, alegătorul prezintă actul de identitate operatorului de calculator (omul cu tableta), care îl preia pentru a introduce datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Apoi alegătorul merge la masă, semnează lista electorală (permanentă sau suplimentară, după caz) şi primeşte buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”. După ce şi-a exprimat opţiunea în cabina de vot (cu unele excepţii prevăzute de lege, el trebuie să fie singur în cabină), cetăţeanul trebuie să se împăturească buletinul de vot astfel încât să nu se vadă pe ce căsuţă au pus ştampila. După introducerea buletinului de vor în urnă, predă ştampila şi îşi recuperează actul de identitate.
 
Unde se poate vota
În cazul în care se află în localitatea îşi are domiciliul sau reşedinţa, alegătorul poate vota numai la secţia de votare la care este arondat. O persoană cu mobilitate redusă, poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.
Dacă este în altă localitate decât cea în îşi are domiciliul sau reşedinţa, alegătorul îşi poate exprima opţiunea la orice secţie de votare.
Tot conform legislaţiei, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele care asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. Cererea se depune cel mai târziu în preziua votării şi trebuie însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile. 
Pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. De asemenea, urna mobilă este asigurată şi pentru spitale.

Perioada de votare se poate prelungi
În 10 noiembrie, votarea începe  la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Totuşi, potrivit noilor prevederi legale, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara lui şi aşteaptă să intre, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59. În această situaţie, la ora 21.00, reprezentanţi ai biroului electoral al secţiei de  votare vor ieşi pentru a constata care este ultima persoană care stă la coadă.

Închisoare pentru fraudele la vot
Potrivit Codului Penal, violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 600 şi 90.000 de lei. În cazul în care fapta este comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, acesta riscă între şase luni şi trei ani de închisoare sau amendă între 1.800 şi 150.000 lei şi interzicerea exercitării unor drepturi. De asemenea, alegătorii nu au voie să facă fotografii sau clipuri video în cabina de vot. Și tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepseşte, conform articolului 393 din Codul penal. Fraudele la vot sunt pedepsite şi cu închisoarea, pedepsele fiind cuprinse între şase luni şi trei ani de închisoare. Pasibili de aceste pedepse sunt cei care votează fără să aibă acest drept, cei care votează de mai multe ori, cei care introduc în urnă mai multe buletine de vot, cei care utilizează un act de identitate fals sau nul sau cei care utilizează un buletin de vot fals.

Ordinea în care candidaţii apar pe buletinele de vot
- Klaus Iohannis - Partidul Naţional Liberal
- Theodor Paleologu - Partidul Mişcarea Populară
- Dan Barna - Alianţa USR PLUS
- Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România
- Viorica Dăncilă - Partidul Social Democrat
- Cătălin Ivan - Partidul Alternativă pentru Demnitate Naţională
- Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc
- Sebastian Popescu - Partidul Nouă Românie
- Banu John-Ion - Partidul Naţiunea Română
- Mircea Diaconu - Alianţa Electorală Un Om - formată din ALDE şi Pro România
- Bogdan Stanoevici - candidat independent
- Ramona Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
- Viorel Cataramă - Dreapta Liberală
- Alexandru Cumpănaşu - candidat independent

Anunţul Prefecturii Braşov: judeţul nostru pregătit de alegeri 

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a organizat joi o videoconferinăţă cu prefecţii din ţară ca să vadă cum s-au pregătit alegerile în teritoriu. Noul ministru a ţinut să se adreseze poliţiştilor şi jandarmilor şi să le transmită acestora să nu ţină cont de nicio influenţă politică. „Orice ameninţare, influenţă, orice apropo, aluzie care vă pune în pericol intervenţia, integritatea, devotamentul, patriotismul, o să vă rog să anunţaţi direct şeful de armă”, a transmis Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne.
La Arad, ministrul a găsit o situaţie mai puţin obişnuită: atât prefectul, cât şi subprefectul şi-au luat concediu medical din cauza unei viroze. La început, ministrul a ameninţat că va trimite un medic specialist să îi trateze pe cei doi, după care le-a adresat rugămintea să revină la serviciu şi să se ocupe aşa cum trebuie de organizarea alegerilor.
La Braşov, potrivit prefectului Marian Rasaliu, nu sunt probleme. „Toate instructajele la nivelul judeţului Braşov au fost făcute, finalizate, atât în ceea ce-i priveşte pe preşedinţii secţiilor de votare, pe locţiitorii acestora, cât şi pe operatorii de pe tablete. Sâmbătă, la ora 8:00, va începe distribuţia buletinelor de vot şi a tuturor materialelor necesare alegerilor către primarii din toate UAT-urile din judeţul Braşov”, a spus Marian Rasaliu, prefectul judeţului Braşov.
La alegerile prezidenţiale de duminică, prefecţii supraveghează ca acestea să fie organizate cât mai bine şi să nu fie incidente, fiind ajutaţi de poliţişti şi jandarmi, care vor asigura ordinea şi vor investiga eventualele incidente. (A.Ţ.)