50 de ani de circulaţie pe noul drum spre Poiană

Vinerea aceasta se împlinesc 50 de ani de când au început să circule primele autovehicule pe drumul nou de Poiană, care porneşte din Livada Poştei. Până în anul 1962, când a început practic proiectarea noii şosele, accesul rutier în staţiunea Poiana Braşov era asigurat de un drum cuprins între Piaţa Prund d şi Cabana Capra Neagră, construit prin anii 1900 – 1902 pentru vehicule cu tracţiune animală şi reamenajat în anul 1935 pentru circulaţia ocazională de autovehicule.

 

 

Trei variante propuse

Pentru construcţia a unei noi legături cu staţiunea au fost luate în discuţie trei variante. O variantă prevedea realizarea unui traseu alcătuit prin modernizarea unor străzi din Şchei, dar care implica demolări masive de case, iar în continuare amenajarea unui drum nou de 8 km lungime, desfăşurat cu multe serpentine pe versanţii abrupţi ai văii Oabanului, cu mari lucrări de artă (ziduri de sprijin) şi cu mare valoare de investiţie şi fără nici o valoare turistică. În afară de aceste lucrări complexe, demolarea unor  construcţii vechi din cartierul istoric Şchei, ar fi fost greu de acceptat de organele centrale pentru protejarea patrimoniului istoric. O altă variantă avea ca punct de plecare zona centrală a Braşovului, respectiv zona pieţei centrale (magazinul Star) cu desfăşurare pe versantul nordic al muntelui Tâmpa şi Cruculului, în lungime totală de circa 20 km. Faţă de prima variantă, prezenta avantajul că avea începutul în zona centrală a Braşovului, nu necesita demolări, dar avea dezavantaje majore: lipsa valorii turistice, necesita lucrări complexe şi avea o lungime mare şi costa foarte mult. Varianta a treia, propusă şi acceptată în final de autorităţile locale şi centrale, avea următoarelor avantaje: începutul traseului era central, respectiv în Livada Poştei, nu impunea nici o demolare, traseul avea o mare valoare turistică, permite realizarea unui mic cartier de locuinţe pe zona însorită a Dealului Warthe, cu o frumoasă vedere de perspectivă asupra oraşului Braşov. 

 

Un drum facil pentru şoferi

„Poiana Braşov avea potenţial turistic, dar dezvoltarea staţiunii nu se putea face fără un acces corespunzător. Proiectarea noului drum a început în 1962, iar lucrările au demarat în cel de-al treilea trimestru al anului 1963. Alegerea traseului a durat 10 zile şi a presupus multe deplasări în teren. De la bun început, s-a luat în considerare că trebuie să fie şi un drum turistic, nu doar o cale de legătură între două puncte, astfel că am prevăzut în proiect platforme de belvedere care să ofere o panoramă asupra Braşovului”, a explicat inginerul Alexandru Filipescu, cel care a condus echipa care a proiectat şoseaua. Din 19 decembrie 1964, drumul a fost deschis traficului rutier, însă fiind doar pietruit, iar în 1965 s-a turnat şi asfaltul. Ultimul tronson, de 1,9 km, între Cabana Vânătorul şi Capra Neagră, a fost finalizat în 1966. Soluţia tehnică de la acea vreme a constituit o premieră în proiectarea drumurilor montane, fiind un drum facil pentru şoferi, faţă de alte drumuri montane. „Drumul are o lungime totală de 12,4 km, are 57 de curbe şi 8 serpentine şi practic lungimea curbelor reprezintă 60% din traseu. Pentru ca aceste serpentine să poată fi abordate mai uşor, respectiv să confere un confort deosebit în circulaţie, le-am dat o rază de 20 de metri şi au fost proiectate în aşa fel încât la o viteză de 40 km/oră să poată fi abordate cu uşurinţă, să nu fie un efort din partea şoferului. A fost o lucrare complexă la care au participat şi elevi, studenţi, muncitori, dar chiar şi militari care au făcut muncă patriotică”, a precizat inginerul Filipescu. 

Cu ocazia împlinirii celor 50 de ani, vineri, de la ora 14.00 la Biblioteca Judeţeană George Bariţiu va avea loc lansarea volumului „50 de ani – Noul drum al Poienii Braşov”. „Am făcut o cercetare istorică mai amplă pentru a vedea ce a condus la realizarea acestei investiţii care a fost suportată la acea vreme din bugetul Braşovului. Practic, drumul vechi, care avea o lăţime de numai 4,5 metri, era folosit atât de autovehicule cât şi de pietoni şi circulaţia devenise mult prea intensă, astfel că la un moment dat s-a interzis accesul maşinilor mici”, a explicat arhitectul Gruia Hilohi, autorul volumului.

 

Foto: Arhitect Gruia Hilohi