4 milioane de români sunt plecaţi peste hotare, cei mai mulţi în Italia şi Spania

Planurile Guvernului pentru diaspora. Guvernul a adoptat, recent, un document intitulat „Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, pentru perioada 2017–2020”. Potrivit documentului, autorităţile din ţara noastră spun că 4 milioane de români sunt plecaţi peste hotare, cele mai mari comunităţi aflându-se în Italia şi Spania. În document se precizează că diaspora română se cifra, conform estimărilor publicate în 2016, între 3,5 şi 4 milioane de cetăţeni români stabiliţi în străinătate. Dintre aceştia, mai bine de 2,8 milioane trăiesc într-o altă ţară membră a Uniunii Europene, unde se regăsesc importante comunităţi româneşti, precum cele din Italia–aprox. 1.150.000 de români înregistraţi oficial, Spania, cu peste. 900.000 cetăţeni români. În strategie se precizează că diaspora de mobilitate a înregistrat constant o tendinţă de creştere, ajungând la o rată de creştere anuală a emigrării de 7,3% în 2015, conform datelor ONU. „În comunităţile istorice, estimările se apropie de 6 milioane de persoane (4,5 milioane în Republica Moldova inclusiv emigraţia, 500.000 în Ucraina, 300.000 în Serbia, Bulgaria, Ungaria, 300.000 în Peninsula Balcanică, alţii răspândiţi în alte regiuni din fosta Rusie Sovietică, sau Europa Centrală)”, se arată în Strategie. Autorităţile mai spun că în acest moment se înregistrează o „schimbare a orientării celor care pleacă din România dinspre Europa de Sud (Italia, Spania, Portugalia, Grecia) spre Europa de Vest (Franţa, Marea Britanie) şi de Nord (Benelux, Germania, Danemarca, ţările scandinave). „Românii din jurul graniţelor sunt şi ei cuprinşi în acest trend regional al migraţiei economice, ajungând să constituie în numeroase ţări în care se regăsesc cetăţeni români comunităţi înrudite. Consecinţă directă a acestui fapt este însă scăderea numărului de etnici români care locuiesc în comunităţile tradiţionale din vecinătate”, se arată în document. MAE îşi propune ca obiective prioritare promovarea limbii române în comunităţile din afara graniţelor, susţinerea componenţei spirituale a comunităţilor româneşti, promovarea valorilor culturale ale comunităţilor româneşti. Se vorbeşte şi despre stabilirea unui dialog eficient între românii de pretutindeni şi instituţiile statului român, precum şi ale statelor de cetăţenie. Strategia îşi propune şi un obiectiv nou: susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor de pretutindeni. Totodată, în Strategie se vorbeşte şi despre procesul re-întoarcerii, care îl pune pe individ în faţa aceloraşi dificultăţi şi provocări ca şi cel al plecării. „Românii care se întorc acasă au de cele mai multe ori probleme în a-şi găsi o locuinţă, un loc de muncă, a obţine recunoaşterea diplomelor şi calificărilor obţinute în alte ţări. Statul român trebuie să sprijine eforturile acestora de a se re- integra în societate, de a redeveni persoane active în România”, se arată în document.