„4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” rulează la Brașov

Duminică seara, la Cinema Go Multiplex, a avut loc premiera locală a filmului „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”. Producția nu mai are nevoie de prezentare, fiind premiată în urmă cu câteva luni la Festivalul de film de la Cannes cu trofeul Palme d’Or. Brașovenii care au ratat lansarea pot sta liniștiți: pelicula va rula în fiecare seară pe parcursul acestei săptămâni. Primarul le recomandă filmul tinerilor Deși și-a anunțat sosirea, regizorul filmului, Cristian Mungiu, nu a fost prezent la Brașov. A venit în schimb actorul principal, Vlad Ivanov, precum și câțiva membri ai echipei de producție. Fiind distribuit de Centrul Național al Cinematografiei în colaborare cu Primăria Brașov, premiera a fost vizionată și de primarul George Scripcaru și de vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Marian Rasaliu. „La un moment dat uitasem de asemenea situații, însă acum m-am întors cu vreo 18-20 de ani în urmă și am retrăit niște clipe reale. Filmul pare foarte dur, însă așa a fost pe vremea aceea. E bine ca tinerii să vadă acest film, să vadă cum era viața înainte și să învețe niște lucruri pe care noi, cei de o anumită vârstă, le-am trăit. Lucruri pe care tinerii de astăzi nu le cunosc, nu le conștientizează sau le tratează prea ușor. Am avut și eu prietene care au trecut prin așa ceva, aceste lucruri se întâmplau foarte des”, ne-a spus primarul George Scripcaru, după vizionarea filmului. Avortul în perioada comunistă După cum a spus, recent, regizorul acestui film, Cristian Mungiu, „scenariul pornește de la acea experiență personală pe care, de obicei, oamenii nu o împărtășesc altora”. Subiectul central are la bază avortul în perioada comunistă, iar în plan secundar sunt explicate, poate generațiilor tinere, teama și teroarea pe care o simțea orice om de rând, rigorile care deveniseră obișnuință. „E o reacție normală la filmul acesta. În primele zece minute, lumea încă se așează în scaune, însă după aceea se lasă o liniște de catedrală până la sfârșit, iar lumea uită să se mai miște din scaun. Pentru noi, este o reacție normală. Toată lumea reacționează așa. Și la Cannes, cei de acolo au avut o reacție asemănătoare, însă publicul din România cunoaște epoca de atunci, iar pentru cei de peste 40 de ani, ceea ce este prezentat în film pare mult mai dur, pentru că se recunosc în foarte multe dintre situații. Mai ales femeile care au trecut prin asta în acea perioadă resimt asta cel mai tare. Pentru mine, este cel mai bun rol de film de până acum, dar am avut o și echipă nemaipomenită și mi-aș dori să fac film de acum înainte numai așa”, ne-a declarat, după vizionare, Vlad Ivanov, explicând tăcerea preț de câteva minute a spectatorilor la finalul filmului.