3,966 milioane de euro pentru restaurarea Cetăţii Râşnov

Primăria oraşului Râşnov va depune, imediat ce va fi lansat apelul de proiecte, dosarul prin care va solicita o finanţare de aproape patru milioane de euro pentru restaurarea,  modernizarea şi transformarea incintei de vest a Cetăţii într-un muzeu. „Pentru implementarea acestui proiect am obţinut avizul Ministerului Culturii. Dosarul este pregătit. Mai trebuie doar ca ADR Centru să finalizeze Ghidul solicitantului, la care se mai fac unele îmbunătăţiri, iar imediat ce se deschide apelul de proiecte, vom depune documentaţia. Cred că în toamnă vom afla dacă proiectul a fost admis spre finanţare. În paralel, vom derula procedurile de achiziţie a lucrărilor, astfel încât să implementăm proiectul cât mai repede”, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, într-o conferinţă de presă, primarul Râşnovului, Adrian Veştea (foto dreapta) . Acesta a precizat că prin Axa 5.1. din Programul Operaţional Regional se pot finanţa proiecte în valoare totală de maxim 5 milioane de euro,  din care asistenţa nerambursabilă este de 98% din valoarea eligibilă, însă pentru lucrările la monumentul de la Râşnov va fi nevoie de  o sumă mai mică. „Specialiştii au pregătit un proiect potrivit căruia valoarea totală a lucrărilor se ridică la 3,966 milioane de euro, inclusiv TVA, o sumă cu mult mai mică decât valoarea maximă pentru care se putea acorda finanţarea”, a adăugat primarul.
Proiectul are în vedere incinta de sus a fortificaţiei, care are o valoare istorică importantă. „Acolo putem regăsi ima-ginea unui târg fortificat din secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea, dar pot fi identificate şi elemente specifice secolului al XIV-lea. Cererea de finanţare vizează acest perimetru, unul dintre motive fiind că există o limită maximă de finanţare. De asemenea, incinta de sus poate fi tratat ca un proiect individual”, a precizat Nicolae Pepene (foto stânga), directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, care a fost la conducerea Direcţiei de Cultură din Primăria Râşnov timp de mai mulţi ani.
În urma implementării acestui proiect, Adrian Veştea a declarat că vizitatorului îi fi va oferită o experienţă complexă care va cuprinde vizitarea unui târg fortificat, cu elemente de arhitectură istorică din perioada secolului al XIV-lea până în secolul XVIII, reconstituiri istorice şi expoziţii muzeale, scene de living history, ateliere de meşteşuguri istorice şi vizibilitatea pentru unul dintre cele mai frumoase peisaje din România.   „Introducerea 100 % a Cetăţii Râşnov în circuitul turistic prin restaurarea şi amenajarea Incintei de Vest va avea un impact pozitiv important pentru obiectivele turistice şi culturale din regiunea Centru şi judeţul Braşov, determinând creşterea interesului pentru istoria Transilvaniei şi dezvoltarea unor rute de turism cultural. De asemenea, proiectul va permite deschiderea primului muzeu al cetăţii şi măreşte infrastructura necesară organizării evenimentelor culturale. Conform agendei culturale şi funcţiilor desemnate pentru spaţiile restaurate, oferta cetăţii Râşnov va creşte atât prin numărul de obiective (muzeu, reconstituirile istorice, expoziţiile), cât şi prin extinderea spaţiilor dedicate manifestărilor culturale de tip spectacol sau concert”, a precizat Adrian Veştea.  

Ce lucrări se vor efectua
Primarul Râşnovului a precizat că prin proiectul „Restaurarea, conservarea şi valorificarea durabilă a Cetăţii Râşnov - Incinta de Vest - şi crearea infrastructurii conexe” se vor efectua o serie de lucrări complexe care, a estima el, ar putea dura în jur de doi ani.
În primă fază vor fi dezafectate toate amenajările neautorizate efectuate în perioada 2000-2006, când monumentul a fost administrat de un investitor italian. Astfel, vor dispărea centurile de beton, se va desfiinţa placa de beton din zona capelei, precum şi toate celelalte „modernizări”efectuate cu plăci ceramice, ciment sau alte materiale care nu au legătură cu specificul acestui monument.
În cea de-a doua etapă se vor efectua lucrări de consolidare, vor fi reconstruite total sau parţial (în funcţie de starea actuală) Turnul Gotic şi Turnul adosat, turnul prăbuşit şi şarpanta Turnului Triunghiular. De asemenea, vor fi reconstruite două căsuţe din grupul aflat în zona Turnului armelor, se vor efectua intervenţii la ziduri, iar lucrările se vor efectua cu materiale tradiţionale. Proiectul mai prevede refacerea porţii de acces din zona Turnului Armelor, dar şi restaurarea sistemului de apărare de tip „gură de lup” care exista în această zonă. Totodată, vor fi restaurate elementele de tâmplărie, dar şi decoraţunile.
În faza următoare, cea de modernizare, se vor realiza instalaţiile electrice, reţelele de alimentare cu apă, canalizarea şi se vor instala sisteme de încălzire. Spaţiile interiore propuse a deveni spaţii expoziţionale vor fi dotate cu vitrine, simeze, module de expunere, panouri grafice, info-touch, perete monitoare.
În exterior se vor realiza amenajări peisagistice, căi de acces sau rampe. Având în vedere că lucrările la incinta de sus a cetăţii vor fi de mare amploare, primarul a precizat că în perioada implementării proiectului aceasta va fi închisă vizitatorilor, urmând ca Grădina cetăţii să fie utilizată pentru desfăşurarea evenimentelor incluse în agenda culturală a Râşnovului.

Cum va arăta noul muzeu
Principalele activităţi care se vor organiza pentru exploatarea obiectivului se vor încadra în conceptul ,,Cetatea care trăieşte” şi se vor grupa în expoziţii, ateliere tip living history (se vor desfăşura în cadrul festivalurilor sau independent, în cadrul programului zilnic de vizitare); târguri medievale (pe lângă ,,zilele de târg” ale cetăţii. În incinta de vest vor fi organizate ateliere meşteşugăreşti permanente), ateliere de educaţie muzeală şi de patrimoniu, concerte, festivaluri, concursuri treasure-hunt.
Directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, a declarat că vor fi amenajate spaţii muzeale în care va exista un microclimat corespunzător. „Avem în vedere organizarea unor expoziţii permanente şi a unora temporare. Vom folosi atât materialul arheologic descoperit la Râşnov, dar colecţiile ar putea fi îmbogăţite şi cu piese ale Muzeului Judeţean de Istorie”, a explicat Pepene.
În spaţiile în care nu se vor realiza lucrări menite a asigura microclimatul, Pepene a afirmat că turiştii vor avea ocazia de a vedea scene de reconstituire medievală. „De asemenea, vom organiza şi expoziţii în aer liber. La cele două barbacane va fi expoziţia «Istoria armamentului şi a tacticii militare de asediu şi apărare, în antichitate şi epoca medievală». Totodată, va fi o zonă pentru spectacole, un centru de informare şi cinci în care vor exista ateliere meşteşugăreşti”, a explicat reprezentantul Muzeului Judeţean de Istorie.
Noul muzeu, a mai apus Pepene, va fi unul adevărat, cu o organigramă proprie şi personal de specialitate.

Ultima restaurare, în anii ’50
În timpul conferinţei de presă, primarul Râşnovului a precizat că proiectul are toate şansele să fie acceptat spre finanţare, singurul punct slab al dosarului fiind  că cetatea nu este inclusă în categoria monumentelor UNESCO, ceea ce ar fi adus proiectului încă 2 sau 3 puncte. „Chiar dacă, prin absurd, nu va fi admis spre finanţare, comunitatea râşnoveană va implementa acest proiect cu finanţare de la bugetul local”, a mai spus Veştea.
El a amintit că la Cetatea de la Râşnov, ultima restaurare de mare amploare s-a făcut în anii ’50, urmate, în anii 90, de mici intervenţii, apoi, în anii 2000 s-a făcut „restaurarea italiană”. „Proiectul actual este unul integrat, pentru că după finalizarea lui nu vom avea doar ziduri goale. Cetatea va fi transformată într-un muzeu. După ce vom termina lucrările, foarte mulţi nu va mai fi nevoie de restaurări, cu doar de lucrări de întreţinere şi conservare a monumentului”, a menţionat Veştea.