3.875 de braşoveni au salarii pe cartea de muncă de cel puţin 10.000 de lei

Braşovul se află pe locul cinci într-un top al salariaţilor cu venituri lunare de peste 10.000 de lei, potrivit unui studiu realizat pe baza datelor din Revisal. 3.875 de braşoveni au salarii pe cartea de muncă de cel puţin 10.000 de lei, 673 dintre aceştia având salarii lunare între 10.001 şi 600.000 de lei. Salarii brute lunare de peste 5.000 de lei au 4.548 de braşoveni. 

Înaintea Braşovului în ceea ce priveşte salariile de peste 10.000 de lei lunar se află Bucureştiul (cu 72.540 de persoane), Ilfov – 7.439 de persoane, Timiş –7.061 persoane şi Cluj – 6.899 persoane. 

„Este normal ca în Bucureşti să fie cei mai mulţi angajaţi cu salarii mari, pentru că aici au sediile majoritatea companiilor multinaţionale. Iar situaţia din restul ţării confirmă faptul că, dacă s-a pierdut un loc de muncă în industrie, unde angajaţii erau plătiţi mai bine, s-au creat ale locuri de muncă noi, cu salarii de 800 de lei pe lună, în hipermarketuri sau în mall-uri”, a explicat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Judeţele care au mai puţin de 200 de salariaţi plătiţi cu minimum echivalentul a două salarii medii pe economie sunt Mehedinţi (cu 144 de salariaţi care câştigă peste 5.000 de lei brut lunar), Vrancea (157), Vaslui (195) şi Botoşani (198).

La nivel naţional, doar 3% din numărul total de salariaţi activi (pentru care angajatorii plătesc taxele şi impozitele „la zi”) câştigă peste 5.000 de lei brut pe lună, iar raportat la nivel judeţean, cele mai mari ponderi ale angajaţilor plătiţi peste acest nivel se înregistrează doar în Bucureşti (8%) şi în Ilfov (5,8%), iar la polul opus se află judeţe precum Vrancea, Suceava, Vaslui sau Gorj, unde doar 0,3% din totalul salariaţi câştigă peste 5.000 de lei brut pe lună. „Singura soluţie pentru crearea de locuri de muncă cu salarii mari este dezvoltarea afacerilor în domenii inovative. Altfel, creşteri salariale pot exista, însă o dublare a tuturor salariilor din economie în acest moment nu se poate face, pentru că nu există bază economică pentru o astfel de măsură”, a mai spus Pârvan.