36,7% dintre tineri preferă lucrurile aşa cum sunt

Şase din zece tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani susţin schimbarea şi ideile noi, în timp ce o treime declară că preferă lucrurile aşa cum sunt şi tradiţiile, conform studiului ”Barometrul Naţional al Tinerilor”, sondaj realizat de INSCOP Research. Este doar una dintre datele extrase din prima cercetare sociologică realizată de INSCOP Research în rândul tinerilor în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie 2025, la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European.
Rezultatele sondajului arată că 60.6% dintre respondenţi susţin schimbarea şi ideile noi, în timp ce 36.7% preferă lucrurile aşa cum sunt şi tradiţiile. 2.7% nu ştiu sau nu răspund.
Femeile, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare şi cei cu venit ridicat susţin schimbarea şi ideile noi în proporţii mai mari decât media populaţie.
Persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural şi cei cu venit scăzut preferă - în proporţii mai mari decât media populaţiei - lucrurile aşa cum sunt şi tradiţiile. 
„Tinerii exprimă o orientare majoritară către schimbare, ceea ce indică un potenţial ridicat de acceptare pentru proiecte politice sau sociale care promit reformă şi modernizare. Totuşi, această deschidere nu este uniform distribuită: ea este mult mai puternică în mediile urbane, în rândul celor cu educaţie mai ridicată şi al persoanelor cu securitate economică mai mare, sugerând că experienţa directă a oportunităţilor sociale creşte apetitul pentru noutate. În schimb, orientarea mai tradiţională se concentrează în zonele rurale, în rândul tinerilor cu resurse limitate şi educaţie scăzută, unde schimbarea este percepută mai degrabă ca risc decât ca oportunitate. În esenţă, clivajul nu este unul cultural pur, ci reflectă mai ales diferenţe structurale de capital economic, educaţional şi de expunere la modernitate”, spune Remus Stefureac, director INSCOP Research.
Studiul INSCOP Research Studiul explorează opiniile tinerilor în raport cu principalele teme sociale, economice şi politice care le influenţează viaţa: priorităţile tinerilor în raport cu agenda politică europeană, orientarea politică a tinerilor din România, accesul tinerilor la piaţa muncii şi fenomenul emigraţiei, dificultăţile întâmpinate de studenţi, accesul la locuire, sănătatea mintală şi accesul la servicii de terapie şi sănătatea reproductivă.