337 de ani de la incendiul care a schimbat Braşovul

Marţi, 21 aprilie, s-au împlinit 337 de ani de la una dintre cele mai negre zile din istoria Braşovului. La 21 aprilie 1689, liniştea burgului prosper de sub Tâmpa avea să fie curmată de un incendiu devastator, care a izbucnit după amiaza, într-un atelier meşteşugăresc situat pe actuala stradă Nicolae Bălcescu.
Flăcările s-au extins cu repeziciune şi au transformat în scrum locuinţe, ziduri, speranţe şi vieţi, după cum a declarat la emisiunea „Vocea Braşovului” de la Radio România Braşov FM dr. Agnes Ziegler, şef Birou Patrimoniu- Biserica Evanghelică C.A- Parohia Braşov: „Pentru omul secolului XXI e foarte greu de imaginat cum se poate răspândi un foc dintr-un singur focar dintr-un atelier într-un întreg oraş. Dar trebuie să avem în vedere aceste străzi paralele ale Braşovului, casele fiind construite aproape una de alta şi având acoperişuri din lemn, deci din şindrilă. Trebuie să avem în vedere şi că în podurile caselor, oamenii au depozitat mult mai mult decât o facem azi şi au avut lucruri care ardeau foarte bine; de exemplu, depozitau untdelemn, frânghii, materiale sau lână. În unele case a fost depozitat chiar şi praf de puşcă. Acele case au explodat atunci”.
În jurul orei 22.00, flăcările au ajuns şi la centrul spiritualităţii braşovene din acele vremuri, Biserica Neagră: „La Biserica Neagră, acoperişul a fost cel care a luat foc, aşa descriu izvoarele, şi la un moment dat a cedat structura, această uriaşă şarpantă s-a dărâmat, grinzile acelea arzând au căzut în biserică şi au acoperit tot ce era pe interior. Tot mobilierul ce a fost atunci, inclusiv altarul, amvonul, stranele care erau în biserică, orga, clopotul”.
Imediat după incendiu, au apărut şi teoriile conspiraţiei. Una dintre aceste teorii se referă la faptul că focul ar fi fost pus de o mână criminală, mai exat de armata habsburgică.
„Pe de o parte, preoţii au spus că era o pedeapsă divină, pentru că locuitorii oraşului s-au îndepărtat de Dumnezeu. O altă teorie a fost că armata habsburgică ar fi incendiat oraşul. Armata habsburgică ajunsese cu un an mai devreme la Braşov şi saşii braşoveni aveau puţină teamă de aceşti habsburgi, se temeau că o să îşi piardă privilegiile istorice. Braşovul s-a şi revoltat. Deci în acest context, una dintre explicaţii a fost că soldaţii ar fi incendiat oraşul”, a explicat dr. Agnes Ziegler.
Însă dincolo de aceste teorii, cert este faptul că aproape 300 de oameni au pierit în Marele Incendiu din 21 aprilie 1689, iar pentru reconstrucţia oraşului şi a Bisericii Negre a fost necesar aproape un secol.

Braşov, 1689