32 de juni ai Brașovului și-au primit de Paști lentele și buzduganele, de la preotul Bisericii Sf. N

După ce în Duminica Paștelui și-au primit lentele și buzduganele, Junii Tineri au pornit luni, dis-de-dimineață, la stropit, pentru a păstra o tradiție seculară din Ardeal. Tradiția spune că, în a doua zi de Paște, flăcăii merg pe la casele în care se găsesc fete nemăritate, pe care le stropesc pentru a fi proaspete și înfloritoare tot anul. Dacă, în trecut, la stropit se folosea apa, de zeci de ani aceasta a fost înlocuită cu parfumurile din ce în ce mai fine. Ouăle roșii și cozonacul – răsplata celor care colindă cartierul în căutarea fetelor mari pe care să le stropească – au rămas aceleași de la începuturile tradiției, astfel că toți cei 32 de juni șcheieni au fost primiți cu mare bucurie de gazdele care s-au întrecut în ospitalitate. Grupul de Juni Tineri s-a constituit duminică, la slujba în care au fost sfințite lentele, iar tinerii le-au primit, împreună cu buzduganele, de la preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae, care a citit și lista anuală a junilor. Cei 32 de tineri s-au întâlnit apoi în Piața Unirii, unde și-au pus cu mare mândrie lentele pe care înaintașii lor le purtau cu mândrie în vremuri în care tricolorul era interzis, au jucat apoi hora și au aruncat buzduganul rând pe rând, spre înaltul cerului. „Pe vremuri, în timpul Austro-Ungariei, tricolorul era practic interzis în Ardeal și, ca să poată păstreze steagul, au împărțit în trei tricolorul. Vătaful poartă lenta roșie, armașul mare poartă lenta galbenă, iar armașul mic are lentă albastră. În momentul în care merg la paradă, vătaful vine în față, în partea stângă vine lenta galbenă cu armașul mare și lenta albastră cu armașul mic, în partea stângă. Chiar și în acele vremuri în care riscai să fii condamnat la moarte pentru că porți tricolorul, noi, practic, purtam îl purtam la fiecare paradă”, povestește Constantin Chicuș, președintele Junilor Tineri. Pregătiți pentru stropit, junii au pornit luni, în frunte cu lăutarii tocmiți pentru eveniment, în căutarea fetelor nemăritate din cartier. În drumul ei, ceata tinerilor s-a oprit la fiecare cruce, unde au cântat Troparul Învierii, cu care au cules aplauzele trecătorilor curioși. „La origine, acest obicei este un obicei vechi transilvănean. El nu se găsește nicăieri în spațiul românesc, cu excepția Transilvaniei, unde a fost preluat de la secui, care le udau pe fete la propriu, cu găleata cu apă. Obiceiul a fost interzis în 1740, când a fost considerat ca fiind prea gălăgios și generator de dezordine, însă, în secolul al XIX-lea, când apare atestat din nou în scrieri, apăra deja ca un obicei vechi a cărui semnificație ține de revenirea la viață a naturii”, explică istoricul Alexandru Stănescu. În această săptămână, junii se vor pregăti pentru marea sărbătoare, care va avea loc duminică.