300 de copaci plantaţi în 2 zile în zona Aleii de Sub Tâmpa. Unii au deja 10 ani

Primăria Braşov continuă campania de plantări de toamnă, o zonă vizată fiind Aleea de Sub Tâmpa, tronsonul dintre Centrul de Agrement şi Bastionul Țesătorilor.
Zeci de angajaţi ai operatorului de întreţinere zone verzi, ai primăriei, ai Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt, dar şi voluntari s-au mobilizat şi au reuşit vineri, 24 octombrie, şi sâmbătă,25 octombrie, să planteze peste 300 de arbori şi arbuşti, dintre care unii, de mari dimensiuni, au aproximativ 10 ani. Aceştia sunt din mai multe specii cum ar fi: platan, tei, castan, mesteacăn, catalpă, jugastru carpen, frasin, liliac tisă, magnolie.
„Am făcut aliniamentul de la zero, astfel încât, cu timpul, în zilele toride de vară, cei care stau să admire peisajul să beneficieze şi de umbra lor. Pentru că este o zonă expusă la soare şi când e foarte cald, oamenii preferă să stea la umbră, e normal. Şi atunci am creat aliniamentul acesta de platani, care se duce până în spate la clădirea Consiliului Judeţean. Practic, încercăm să reproducem ceea ce ne-a lăsat Mama Natură. Deci, aducem pădurea, o invităm pe domeniul public”, a precizat Florin Nan, preşedintele Asociaţiei Prietenii Pădurilor din România, unul dintre cele mai implicate persoane în realizarea acestei campanii de plantări.
O situaţie aparte a fost zona din apropierea Centrului de agrement, imobil intrat în reabilitare, unde din cauza erorii proiectantului, care voia să translateze un zid de sprijin chiar la marginea aleii, au fost tăiaţi 5 castani. Primarul George Scripcaru a dispus sistarea lucrărilor, iar în zona în care au fost tăiaţi cei 5 castani, în această dimineaţă au fost plantaţi 7 arbori de mari dimensiuni.
La campania de plantări a fost prezentă şi peisagista Marta Zevedeanu, cea care a realizat proiectul de amenajare peisagistică din această zonă, care a subliniat că pe lângă importanţa percepţiei vizuale a amenajărilor cu arbori şi arbuşti, la fel de important este alegerea acelor specii care favorizează fauna din zonă, de la polenizatori şi insecte, la veveriţe şi arici.
„Noi încercăm să reparăm ceea ce a fost stricat, în primul rând. Am adus special pentru proiectul de aici arbori de talie mai mare, dar şi de talie mai mică. De asemenea, vrem să formăm grupuri de arbuşti, ca o continuare a vegetaţiei de aici, de sub Tâmpa. Nu doar că reparăm porţiunea care a fost afectată sau distrusă, ci proiectul include întreaga zonă, pentru că sunt foarte multe locuri în zona de pe Tâmpa, unde aceşti arbori şi arbuşti chiar lipsesc – fie au fost arbori doborâţi sau au căzut de-a lungul timpului, fie sunt îmbătrâniţi. Prin acest proiect vom reface toată zona.  În ceea ce priveşte alegerea speciilor pe care le-am plantat, pe lângă alegerea lor în funcţie de specificul zonei şi de bunăstarea pe care o oferă faunei, am ţinut cont şi de partea estetică. Astfel, am încercat să facem un contrast de verde între pinii care sunt veşnic verzi şi arbuşti şi arbori care sunt foioase şi  în sezonul de vară până în toamnă ne bucurăm de coloritul amândurora, atât de spectaculos toamna. Fiecare arbust sau arbore are specific o anumită culoare, textură şi frunziş. E plăcut ochiului şi noi încercăm cumva să scoatem în evidenţă şi partea asta estetică a zidului cetăţii şi oraşului”, a explicat Marta Zevedeanu.