30 de judecători şi procurori din Braşov s-au alăturat protestului naţional împotriva CSM

Chiar şi cei care decid cum se aplică legea sunt obligaţi să protesteze în România. Peste 30 de judecători şi procurori din cadrul instituţiilor din judeţul Braşov s-au alăturat protestului iniţiat de colegii lor din ţară prin care este contestată tentativa Consiliului Superior al Magistraturi (CSM), condus de Marius Tudose, de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. Magistraţii braşoveni protestează faţă de propunerile Comisiei numărul 1 a CSM legate de independenţa şi responsabilizarea Justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului judiciar. Magistraţii îşi exprimă dezacordul faţă de reintroducerea numirii directe în funcţia de judecător ori procuror a magistraţilor asistenţi şi a avocaţilor cu vechime de cel puţin 18 ani, exclusiv pe bază de interviu, la judecătorii şi la parchetele de pe lângă acestea, dar şi faţă de schimbarea modalităţii de susţinere a examenului de promovare în funcţii de execuţie, prin instituirea ca probă a unei aşa numite evaluări a activităţii profesionale pe ultimii trei ani (transformarea unei condiţii de participare în notă de promovare). De asemenea, semnatarii memoriului critică reintroducerea prevederii privind numirea foştilor magistraţi cu vechime de minim 10 ani în funcţii vacante la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat.

Protestatarii amintesc că aceleaşi prevederi au fost propuse şi în perioada 2007-2009, când s-a renunţat la ele pe motiv că ar putea determina consecinţe grave asupra sistemului judiciar, dar şi asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind monitorizarea Justiţiei din România. „Experienţa acumulată în alte profesii, respectiv avocat, consilier juridic, notar, magistrat asistent, nu înseamnă şi însuşirea tuturor cunoştinţelor necesare, corespunzător profilului actual de magistrat. Pentru a putea deveni magistrat, esenţial este să fie întrunite, în principal, cerinţe referitoare la competenţa profesională şi integritate, iar îndeplinirea condiţiei referitoare la competenţa profesională nu se poate verifica altfel decât prin testare. Aşadar, cei primiţi pe bază de interviu sunt admişi printr-o verificare formală şi superficială în bloc, atât a cunoştinţelor juridice cât şi motivării psihologice, şi fără ca ulterior să fie supuşi unei formări profesionale, motivat de experienţa pe care o au, argument care porneşte de la premise false. Trebuie ţinut seama obligatoriu de realitatea imediată din România, care nu indică cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte pregătirea din domeniul juridic. De cele mai multe ori, aceasta este superficială. Susţinerea examenelor identifică acele persoane care s-au preocupat de pregătire continuă şi actuală şi care au motivaţie puternică de a deveni magistraţi şi de a se supune formării în acest scop”, se precizează în comunicatul protestatarilor. 

Pe de altă parte, avocaţii cred că nu ar fi nimic greşit ca apărătorii cu vechime să intre în rândurile magistraţilor (numai la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, pe locurile vacante), având în vedere că se presupune că interviul va fi unul riguros, ţinut de profesioniştii de la CSM. Nu toţi avocaţii sunt însă de acord ca această trecere să se facă fără examen şi cred că, indiferent de sensul în care se face trecerea, este nevoie de un examen, deoarece fiecare profesie are specificul ei.