30 de guverne în 35 de ani

România a schimbat guvernele mai repede decât a reuşit să-şi stabilizeze direcţia economică. Dacă numărăm cabinetele de după alegerile din 1990 şi până astăzi, România a avut 29 de guverne. Dacă includem şi cabinetul provizoriu instalat imediat după căderea comunismului, totalul ajunge la 30.
Pe baza acestei cronologii publice a cabinetelor şi a perioadelor oficiale de mandat ale prim-miniştrilor, rezultă că un guvern a rămas, în medie, aproximativ 15 luni la Palatul Victoria — mult sub durata unui mandat parlamentar complet, de patru ani. Cu alte cuvinte, România a funcţionat, în medie, cu un nou executiv la aproape fiecare an şi ceva.
Potrivit listei publice a guvernelor şi evidenţei foştilor premieri de pe site-ul Guvernului, succesiunea s-a accelerat mai ales după 2008, când au apărut tot mai multe cabinete de scurtă durată, rotaţii la putere, interimate şi coaliţii fragile.
De ce contează asta? Pentru că instabilitatea politică nu rămâne doar în talk-show-uri, ci ajunge direct în costul banilor. Fondul Monetar Internaţional arată, într-un studiu clasic despre instabilitatea politică, că aceasta este asociată cu o creştere mai slabă a PIB-ului pe locuitor.
Acum, turbulenţele politice se resimt deja în economie. Primul semnal a venit luni, 20 aprilie, de la casele de schimb, unde cursul a ajuns la 5,14 lei după mai multe modificări în doar câteva ore. Iar câteva ore mai târziu, BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,9 lei şi 89 de unităţi pentru un euro.
Piaţa de capital a dat semne de volatilitate încă de săptămâna trecută. Bursa de Valori Bucureşti a deschis luni pe roşu, cu scăderi de peste 1% pe toţi indicii. Iar în primele ore de tranzacţionare, capitalizarea a scăzut cu peste 11 miliarde de lei.