212 de securişti „la firul ierbii” în Braşov

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a făcut luni, 14 septembrie, publice, în premieră, date privind dimensiunea Departamentului Securităţii Statului (DSS) la finalul regimului comunist, mai precis la 24 septembrie 1988, păstrate în dosarul Cabinetului Iulian Vlad, ultimul şef al Departamentului Securităţii Statului. 

14.629 de angajaţi în „SRI”-ul lui Ceauşescu
Analiza publicată de CNSAS cuprinde întregul aparat, fiind calculată la un total general de 14.629 de angajaţi (obţinut prin însumarea celor 8.760 de angajaţi din aparatul central şi trupele de securitate - cu cei 5.869 de angajaţi ai aparatului teritorial). În acest total este inclus şi personalul muncitor civil (aproximativ 1.200 de persoane, fără grad militar: tehnicieni, şoferi, personal administrativ, specialişti în telecomunicaţii, tipografi etc).  
Conform aceleiaşi surse, din punct de vedere geografic şi operaţional DSS era împărţit în aparatul central (Bucureşti), Trupele de Securitate şi aparatul teritorial (judeţe şi SMB - Securitatea Municipiului Bucureşti). 
Aparatul central al DSS (Bucureşti - DSS) cuprindea 6.023 cadre (reprezentând 41,17% din total) şi se ocupa de marile dosare de spionaj, contraspionaj, filaj centralizat şi interceptări la nivel naţional. 
Trupele de Securitate aveau 2.737 cadre (18,71% din total), iar această structură reprezenta componenta militarizată (infanterie, pază obiective speciale, intervenţie în caz de revoltă populară). 

SJ Braşov: 34 de femei şi 178 de bărbaţi
Aparatul teritorial (40 de Judeţe plus Securitatea Municipiului Bucureşti) cuprindea 5.869 cadre (reprezentând 40,12% din total). Această structură asigura controlul informativ direct, „la firul ierbii”, pe întreg teritoriul ţării. 
Confirm analizei CNSAS, Serviciul Judeţean de Securitate Braşov avea 212 cadre, dintre care 34 femei şi de 178 bărbaţi. 
Într-un top naţional, judeţul nostru, puternic centru industrial, figurează pe poziţia a 6-a, după Bucureşti (557 cadre), Constanţa (285 cadre), Timiş (271 cadre), Prahova (261 cadre) şi Cluj (251 cadre). 
La Sibiu erau încadrate 144 de cadre ale Securităţii, dintre care 119 bărbaţi şi 25 de femei. La polul opus, cele mai reduse efective erau în Covasna, cu 73 de cadre, Ialomiţa şi Sălaj, cu câte 76, şi Călăraşi, cu 78.

T, F, S, I
Documentele prezentate de CNSAS permit şi o radiografie a mecanismelor de supraveghere folosite de regimul comunist.
Unitatea Specială „T”, responsabilă de interceptări şi ascultări, avea 466 de angajaţi. Unitatea „F”, care se ocupa de filaj, observaţie stradală şi investigaţii, dispunea de 745 de persoane, iar Unitatea Specială „S”, implicată în controlul scrisorilor, coletelor şi altor trimiteri poştale, avea 356 de angajaţi la nivel central.
Direcţia „I”, care coordona supravegherea populaţiei din perspectiva conformării ideologice, avea 103 angajaţi în structura centrală, activitatea fiind continuată în teritoriu de serviciile corespunzătoare.