2022 se anunţă cu „maxime istorice” la vânzarea apartamentelor. Braşovul are deja +15% în 2021

Specialiştii din imobiliare prevăd un 2022 dominat de maxime istorice ale preţurilor apartamentelor de vânzare. Nevoia de spaţiu, dar şi costurile ridicate îi determină tot mai frecvent pe cumpărători să migreze spre periferii şi în rural.
În luna decembrie, preţurile la apartamentele de vânzare în Cluj-Napoca au atins 1.960 de euro/mp, o creştere de aproape 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În Bucureşti preţurile s-au situat la nivelul de 1.630 de euro/mp, cu 13,2% mai mult faţă de decembrie 2020, în timp ce la Braşov, preţul mediu a atins 1.380 euro/mp, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind de aproape 15%. În Timişoara preţurile au avut o evoluţie mai lentă. În oraşul de pe Bega, preţul mediu este de 1.320 euro/ metru pătrat, cu o variaţie de sub 5% faţă de 2020.
„Pe sfârşit de an, vorbim de o uşoară stagnare în dinamica tranzacţională, ca urmare a perioadei apropiate de Sărbători, însă, începând cu luna ianuarie 2022, trendul va fi din nou unul crescător şi, potrivit analizelor noastre, preţurile pe metru pătrat vor atinge maxime istorice”, a declarat pentru Wall Street Cătălin Priscorniţă, CEO al companiei imobiliare Blitz. „Cauzele creşterii preţurilor sunt inflaţia şi banii din piaţă uşor de accesat. În plus, criza materiei prime a generat scumpirea materialelor de construcţie, ceea ce a dus, în cele din urmă, la creşterea costurilor dezvoltatorilor imobiliari”.
În marile oraşe din România se acordă foarte greu autorizaţiile de construcţie şi acest lucru va influenţa dinamica cererii şi a ofertei imobiliare din viitor. „Sunt mii de dosare depuse la primării, dar neautorizate, pe fondul birocraţiei autorităţilor şi al procesului îngreunat de actualizare a Planurilor Urbanistice Generale. Consecinţa este creşterea preţului per metru pătrat la vânzare”, a explicat Cătălin Priscorniţă.
Nu doar autorizaţiile de construcţie încetinesc avântul pieţei, ci şi alţi factori economici. Marea provocare a anului 2021 din imobiliare a fost lipsa forţei de muncă. Se estimează că, în acest moment, deficitul este de peste 500.000 de muncitori în domeniu.
Odată cu pandemia, cumpărătorii şi-au schimbat preferinţele şi au migrat către suprafeţe locative mai mari. Oamenii au început să gândească distanţele în minute şi nu în kilometri şi, din nevoia de spaţiu, s-au orientat către case cu grădină, terasă sau curte, situate la periferia oraşelor.