„2021 va fi cel mai important an din viața unui oraș al României. Noi vrem ca acesta să fie B

Pentru orice oraș, titlul de Capitală Culturală Europeană e o oportunitate extraordinară, experiența Sibiului din 2007 fiind cea mai bună dovadă. Bugetul total pentru organizarea evenimentelor a fost de 17 milioane de euro, iar orașul a beneficiat de investiții de 100 milioane de euro în infrastructură, facilități culturale, restaurări ale patrimoniului cultural, 20 de milioane de euro fiind doar banii alocați pentru modernizarea Aeroportului. Și Brașovul are acum această șansă. După prezentarea proiectului de candidatură a orașului nostru pentru Capitala Culturală a Europei din 2021, prezentată miercuri în plenul Consiliului Local Brașov de președintele Comitetului de Inițiativă, consilierul local Antonela Simion, urmează zilele acestea semnarea protocolului de susținere de către partidele politice (PSD, PNL, PC, PDL, PPDD, FDGR și UDMR), criteriu cerut în mod expres de către Comisia Europeana. „Mă bucur că acest proiect a avut susținerea reprezentanților partidelor în Consiliu Local, exprimată în mod expres în ședința de miercuri, cu toții am fost de acord că e un proiect ce va aduce importante câștiguri Brașovului, pe plan cultural și economic. Semnarea protocolului politic e următorul pas după constituirea Comitetului de Inițiativă, iar procedurile vor continua după calendarul stabilit, pentru ca în 2016 anul în care Comisia Europeană va anunța orașul din România desemnat capitală europeană, de Brașov să audă întreaga Europă”, a precizat Antonela Simion, care candidează din partea Partidului Poporului – Dan Diaconescu pentru un post de senator în Colegiul 3 (Șchei, Centru, Griviței, Centrul Civic, Scriitorilor). 100 de milioane de euro investite la Sibiu Beneficiile obținerii acestui titlu ar fi numeroase și pot fi văzute la vecinii noștri din Sibiu, oraș care a fost capitală culturală europeană în 2007. Pregătirea orașului Sibiu pentru un astfel de eveniment a fost o mare provocare, dar a meritat, pentru ca investițiile facute au rămas și după anul 2007. Demersurile au început încă din anul 2004 și, potrivit cifrelor oficiale, până în 2007 au fost investite peste 100 de milioane de euro în lucrări de infrastructură. În cadrul programului de modernizare au fost reabilitate 40 de străzi și artere principale, piețele publice din centrul istoric, dar și clădiri de o importanță istorică inestimabilă au fost restaurate și a fost refăcut întregul iluminat public din centrul istoric, ceea ce părea o utopie. Bugetul local a crescut de zece ori în acei ani, ținând cont că proiectul avea importanță națională și alocările de la Guvern au fost pe măsură. Astfel, Guvernul României a contribuit cu peste 20 de milioane de euro pentru reabilitarea și modernizarea Aeroportului Internațional Sibiu, restul fiind suportat de autoritățile locale. Acesta ar fi un imens avantaj pentru Brașov în a finaliza proiectul Aeroportului de la Ghimbav, așteptat de brașoveni de atâția ani. Beneficii pe termen lung Conceptul de capitală culturală europeană ar aduce Brașovului oportunitatea de a atrage o vizibilitate mai mare, pe plan național, dar, mai ales, pe plan european. „Este șansa orașului nostru de a se face cunoscut prin cultura sa. Conceptul de capitală culturală europeană înseamnă, la un nivel mai pragmatic, posibilitatea de creștere a potențialului turistic al Brașovului și împrejurimilor. Sibiul, de exemplu, a ajuns într-un timp foarte scurt celebru, poate cel mai cunoscut oraș din România, după capitala țării. Deși, la prima vedere, acest statut de capitală culturală europeană părea doar un titlu onorific, investițiile în infrastructura orașului au fost imense și au adus totodată, și locuri de muncă. La finele lui 2007, la Sibiu, numărul de turiști se triplase față de 2005, iar atragerea de turiști la Brașov ar însemna foarte mult”, a precizat Antonela Simion, președintele Comitetului de Inițiativă pentru „Brașov 2021 – Capitală Culturală Europeană”. Procesul de selecție durează aproximativ doi ani DEPUNEREA CANDIDATURILOR. Potrivit calendarului din propunerea de decizie formulată de Comisia Europeană în data de 20 iulie 2012 (preluat de pe siteul oficial al CE), România va trebui să anunțe public, în anul 2015, criteriile de selecție și să deschidă lista de candidaturi. Termenul limită de depunere a candidaturilor este de 10 luni. PRESELECÞIA. În anul 2016, România va convoca un Juriu european independent care va evalua candidaturile, în funcție de criteriile de selecție. Experții europeni vor stabili o listă scurtă și vor întocmi rapoarte pentru fiecare oraș candidat și recomandări pentru cele de pe lista scurtă. Aceste documente vor fi înaintate Comisiei și României, care aprobă formal preselecția. SELECÞIA. La nouă luni după preselecție va avea loc selecția finală. Experții europeni vor evalua proiectele finale ale candidatelor de pe lista scurtă și vor nominaliza orașul ales pentru a deveni capitală culturală a Europei (dacă niciun oraș nu va îndeplini criteriile, Juriul va recomanda ca în anul respectiv să nu fie acordat titlul). Raportul privind nominalizarea, care va conține noi recomandări pentru orașul desemnat, va fi înaintat României și Comisiei Europene, care îl va publica. DESEMNAREA. Comisia Europeană va desemna capitalele culturale ale Europei, din România, Grecia și va informa Parlamentul European, Consiliul și Comitetul regiunilor în legătură cu această desemnare. Cele două capitale culturale vor trebui să dezvolte legături între propriile programe culturale. După ce a trecut prin toate aceste etape, orașul care va deveni capitală culturală în anul 2021 va intra, probabil, în cea mai frumoasă perioadă a sa din vremurile noastre. Se va bucura de atenție, va renaște, se va regenera, va beneficia de investiții importante în muzee, teatre, locuri pentru tihnă și suflet. Toate acestea pot fi cuantificate în cifre seci (număr de bilete vândute, număr de turiști, cifre de afaceri), dar mai important e un alt tip de beneficiu: mândria locală, redeșteptarea vitalității culturale a comunității, bucuria oamenilor (localnici și vizitatori), legăturile culturale care îi țin împreună, sentimentul de apartenență la cetățenia europeană, pofta de cultură, dezvoltarea bazată pe creativitate.