20.000 de euro pentru un ochi pierdut la „jocul de-a războiul”

Un dosar din arhiva Judecătoriei Braşov, scos astăzi la iveală de Adevărul, arată unde s-a putut ajunge de la un joc de paintball la care au participat şase tineri. Unul dintre jucători a fost obligat să îi achite daune morale de aproape 20.000 de euro unui tânăr pe care l-a împuşcat în ochi, provocându-i pierderea definitivă a vederii cu acel ochi.

Dosarul din arhiva Judecătoriei Braşov a fost finalizat în 2014 şi vizează un incident petrecut în 2011, când şase tineri au participat la o partidă de paintball în pădurea de lângă Lunca Câlnicului, comuna Prejmer, judeţul Braşov.  Cu ocazia partidei, unul dintre participanţi, care a mai organizat astfel de jocuri, le-a făcut participanţilor instructajul. La un moment dat, unul dintre jucători l-a împuşcat în ochi pe un alt jucător, student în anul VI-a la Medicină.
 „Nici nu l-am văzut pe reclamant că se apropie de mine. (…) Împuşcăturile produceau şi zgomote, veneau mai multe asupra mea. (…) Când nu am mai auzit zgomot, m-am ridicat şi am tras în direcţia de unde se auzise ultimul zgomot. (…) Am tras orientându-mă după zgomot, fără să mă uit. (…) M-am ridicat doar în genunchi, nu în picioare, am rămas poziţionat după copac. (…) Nu m-am uitat unde se duce glonţul cu vopsea”, a declarat în instanţă tânărul dat în judecată.

Audiat ca martor în dosar, tânărul care avea experienţă în jocul de paintball a declarat că le-a făcut instructajul participanţilor explicându-le că nu au voie să tragă în zona capului şi de la o distanţă mai mică de 5 metri.

În urma procesului, s-a constatat că tânărul care şi-a lovit adversarul în ochi nu a respectat regulile jocului şi a fost obligat să achite daune morale de 86.400 de lei, daune materiale de 28.000 de lei şi cheltuieli de judecată de 5.000 de lei.

Judecătorii au reţinut că „jocul de paintball a fost organizat ad hoc, şi nu într-un cadru legal, însă chiar şi aşa, participanţii au convenit reguli de bază, reguli de bună precauţie, reguli elementare şi anume fiind în primul rând un joc, şi nu o luptă pe câmpul de bătălie, jucătorilor le era interzis să tragă în zona capului, fiecare persoană având cel puţin teoretic reprezentarea că nimeni nu urmăreşte în mod real să atenteze la viaţa altuia”. „Apoi, fiind un joc cu puşca, o altă regulă minimă şi elementară, era aceea ca cel care trage, să ochească înainte, adică să potrivească arma la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ţinta, or ţinta nu era capul adversarului, conform primei reguli. Jucătorii au convenit să se uite unde trag. Or, jucătorul T., care stătea după o buturugă,  a adoptat o atitudine străină de regulile de joc convenite”, au arătat judecătorii.

Magistraţii au mai arătat că apărarea tânărului care a declarat că „împuşcăturile veneau mai multe asupra mea, când nu am mai auzit zgomot m-am ridicat şi am tras în direcţia de unde se auzise ultimul zgomot” nu stau în picioare.

„În realitate, nu veneau «împuşcături», căci jucătorii jucau un joc, nu exista nici o necesitate reală şi vitală pentru ca jucătorul să tragă de la sol în sus fără să se uite. Viaţa şi integritatea sa corporală nu erau în nici un fel periclitate, nu exista nici o împrejurare materială, morală care să îl determine pe pârât să tragă fără să se uite”, se mai arată în sentinţa Judecătoriei Braşov, care a fost atacată cu apel la Tribunalul Braşov, unde sentinţa a fost casată.

În urma rejudecării, s-au acordat, însă, aceleaşi daune morale şi materiale. „Instanţa apreciază că nu are relevanţă împrejurarea că reclamantul a purtat sau nu casca de protecţie în momentul impactului cu bila cu vopsea, atâta timp cât din ansamblul probatoriu a rezultat că pârâtul a tras la întâmplare, orientându-se după zgomote, fără să se uite unde trăgea, ceea ce înseamnă cel puţin conştientizarea rezultatului păgubitor, întrucât, în condiţiile în care reclamantul purta casca, pârâtului nu îi era permis să tragă oricum în zona capului, iar în ipoteza în care nu o purta cu atât mai puţin pârâtul ar fi trebuit să tragă, în ipoteza în care respecta regulile jocului şi se uita în ce direcţie trage”, au arătat judecătorii Tribunalului Braşov, a căror sentinţă a răms definitivă.