200 de milioane de euro, bani europeni pentru „orice problemă ” din industria lemnului

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a venit marţi, la Braşov, pentru o dezbatere privind situaţia silviculturii româneşti, eveniment la care au participat, cadre didactice, oficiali locali, dar şi reprezentanţi ai mediului de afaceri sau ai ONG-urilor. Prin această întâlnire, ministrul a dorit să afle care sunt problemele cu care se confruntă lucrătorii din acest domeniu, datele culese urmând a fi folosite pentru pregătirea următorului ciclu bugetar european. De altfel, Costel Alexe a anunţat că în perioada de programare 2021 – 2027 „firmele mici care activează în industria forestieră din România ar putea accesa finanţări de circa 200 de milioane de euro din fonduri europene”. Acesta a precizat că, pe lângă sprijinul acordat în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună) prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), se doreşte, suplimentar, accesarea altor fonduri europene. „În acest sens, s-au purtat discuţii cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) şi s-a obţinut acordul de principiu pentru circa 200 milioane euro, ca sprijin financiar pentru firmele mici de exploatări forestiere. Astfel, sumele se vor acorda în granturi de câte 200.000 de euro, iar pentru derularea cu uşurinţă a finanţării se va desemna Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) ca Organism de Implementare”, a continuat reprezentantul Guvernului, care le-a spus participanţilor la dezbatere că „sub o formă sau alta, Comisia Europeană îţi dă bani pentru a rezolva orice problemă”.

„Avem cele mai complicate ghiduri de finanţare din Uniunea Europeană”
De cealaltă parte, participanţii la dezbatere au spus că speră ca în următorul ciclu bugetar european să fie limitată birocraţia aferentă accesării banilor europeni. Astfel, unul dintre participanţi a declarat că, în perioada de programare anterioară, au fost cazuri în care banii nu au putut fi obţinuţi din cauza faptului că solicitaţii trebuiau să facă dovada proprietăţii unor parcele de teren. „În agricultură s-au putut obţine fonduri europene pe baza unor declaraţii pe proprie răspundere. Pentru proiectele din domeniul silvic, solicitaţii au fost puşi în situaţia de a prezenta un extras de Carte Funciară, asta în condiţiile în care ştim foarte bine că România are mari probleme cu cadastrarea. Dacă în agricultură s-a luat în calcul o declaraţie pe proprie răspundere, de ce, în cazul pădurilor, nu s-ar putea lua în considerare amenajamentul, având în vedere că acesta este un document extrem de complex şi conţine toate informaţiile necesare?”, a întrebat unul dintre participanţi.
Problema accesării banilor europeni a fost ridicată şi de Aurica Sereny, preşedintele Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, care a solicitat ca ghidurile de accesare a fondurilor europene să fie simplificate. „Avem cele mai complicate ghiduri de finanţare din Uniunea Europeană. Acest lucru nu ne este impus de Comisia Europeană, ci noi o facem”, a explicat aceasta.

Solicitarea mediului de afaceri: industria românească trebuie susţinută
În timpul dezbaterilor, Aurica Sereny i-a prezentat ministrului mai multe măsuri care, în viziunea ei, ar reprezenta un sprijin pentru industria românească de prelucrare a lemnului. „Ar fi nevoie de o întărire a controlului la frontiere pentru mobilierul importat în special din China şi Turcia. De asemenea, am vorbit cu reprezentanţii instituţiilor care reglementează achiziţiile publice şi am solicitat modificarea legislaţiei, astfel încât producătorii români de mobilier pentru birouri să poată primi, în avans, 30% din valoarea contractului încheiat cu o autoritate publică. În acest mod poate fi susţinută industria românească de profil, mai ales ca acum, singurul stat care mai import mobilă este Germania”, a declarat reprezentanta Asociaţiei Producătorilor de Mobilă. Aceasta a mai solicitat unele scutiri de impozite pentru salariile angajaţilor din industria lemnului, dar şi majorarea ajutorului de minimis, de la 200.000 de euro, la 400.000 de euro. „Avem europarlamentari, iar aceştia ar trebui să facă demersurile necesare pentru a obţine de la Comisia Europeană dublarea ajutorului de minimis pentru agenţii economici din România. Când a avut nevoie, Germania a obţinut acest lucru. La fel s-a întâmplat şi în cazul Poloniei”, a solicitat Sereny.
 
State europene, bănuite că ar avea preţuri de dumping
Un alt participant la dezbaterea de ieri a ridicat problema preţului masei lemnoase care este importată din state precum Cehia, Germania sau Slovacia. „Lemnul din aceste state este extreme de mic. Ar trebui văzut dacă în aceste state se acordă subvenţii. Sunt preţuri de dumping, iar aceasta nu este o politică corectă”, a declarat acesta.
De altfel, despre concurenţa la nivel european în ceea ce priveşte această industrie au mai vorbit şi alţi participanţi. De exemplu, Aurica Sereny susţine că în acest moment, România ocupă locul al 5-lea la nivel european şi locul al 11-lea la nivel european în ceea ce priveşte exportul de mobilă. „Am depăşit state precum Austria sau Franţa. Aceste state, dau anumite ONG-uri au lansat tot felul de zvonuri privind tăierile ilegale din România. Interesul multora este să producem şi să exportăm cât mai puţin”, continuat preşedintele Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România.
La rândul său, ministrul Mediului a declarat că şi în ceea ce priveşte această industrie, la nivel european este un război economic. „Dacă vrem să ţinem pasul în exploatare sau prelucrare, trebuie să ne adaptăm. Vestul nu ne aşteaptă”, a avertizat Alexe.

„România nu este capabilă să încarce un tren cu lemn”
În timpul dezbaterii s-a atins şi subiectul tăierilor de masă lemnoasă din România şi, implicit, s-a discutat despre „defrişări”. Astfel, ministrul Mediului a declarat că „la un moment dat, în timpul pandemiei, s-a declarat în spaţiul public că Alexe a trimis lemnul cu trenurile în străinătate. Din cauza birocraţiei, în acest moment, România nu este capabilă să încarce nici măcar un tren cu  lemn. Astăzi, suntem în situaţia ca, în loc să valorificăm materialul lemnos, îl lăsăm să putrezească prin păduri sau depozite. În schimb, importăm cantităţi foarte mari”. Totodată, el le-a reproşat specialiştilor din domeniul silvic faptul că nu au comunicat eficient atunci când au fost lansate acuze privind tăierile ilegale. De asemenea, el le-a transmis şi faptul că, atunci când au fost comise ilegalităţi nu au luat măsuri: „Este şi în interesul silvicultorilor de bună credinţă să combată fenomenul tăierilor ilegale”.

„Suntem la cheremul unor ONG-işti bulevardişti”
Totodată, unul dintre participanţii la dezbatere a declarat că în acest moment „suntem la cheremul unor ONG-işti bulevardişti care ne spun ce înseamnă parcuri naturale şi gestionarea fondului forestier”. Ideea a fost întărită de un alt participant, care a spus că „din cauza manipulării opiniei publice am fost scoşi de pe piaţa exportului de lemn”. Nu în ultimul rând, rectorul Universităţii Transilvania,  prof. dr.ing. Ioan Vasile Abrudan, specializat în silvicultură, a afirmat că în această perioadă, foarte mulţi oameni „se pricep la silvicultură”.
Un alt participant la dezbatere a declarat că în acest moment, pentru a scoate doborâturi dintr-o pădure care face parte dintr-un sit Natura 2000 este nevoie de un studiu de impact asupra mediului: „Acest document este solicitat de agenţiile pentru protecţia mediului. Pentru a realiza un astfel de studiu este nevoie şi de doi ani”.

Vor urma discuţii interministeriale
Ministrul Mediului a anunţat în timpul acestor dezbateri că astfel de întâlniri se vor mai organiza în România. „Vrem să organizăm astfel de evenimente, dar într-un format mai are. De asemenea, vreau să iniţiez o dezbatere interministerială, la care să participe reprezentanţii ministerelor Finanţelor, Fondurilor Europene sau Justiţiei, pentru a găsi modalităţi de susţinere  a acestui domeniu al economiei”, a mai spus Alexe.
Nu în ultimul rând, Costel Alexe a anunţat că are în plan derularea unor proiecte în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, prin să li se explice tinerilor care este rolul pădurilor şi cum pot fi exploatate în mod durabil şi sustenabil.
 
„De la Braşov se pot pune bazele unei silviculturi puternice”
Prezent la eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că Braşovul este oraşul care „a călăuzit silvicultura românească. Acum, pe lângă Facultatea de Silvicultură, la Braşov există şi un centru de cercetare puternic. De la Braşov se pot pune bazele unei silviculturi puternice şi este foarte important ca în următorul ciclu bugetar european să existe ghiduri de finanţare pentru acest domeniu”.