1989 nu a fost un accident

'zoro'

2026-04-06 17:45:17

'In 89 lucram la ICA Ghimbam si atunci noi un grup de salariati din intreprindere in dimineata lui 21 decembrie ne-am facut curaj si am pornit intr-un mars de protest de le ICA pana in centru Brasovului,unde la acel mars au fost multe de infruntat pana ne-am atins scopul pe care ni-l planuisem,atunci a cazut partidul comunist cu Ceausescu in frunte,Tel atins. In iarna lui 2012 circa 45 de zile de proteste in Brasov si Bucuresti atunci au cazut doua guverne,Guvernul Boc si guvernul Ungureanul.Tel atins.Acuma la varsta de 72 de ani nu asi sta retras cu mainele in buzunar asi iesi cu multa placere sa ma lupt iarasi cu hotii si thlharii acestei tari si sa-i punem pe fuga si pe acestia,ar fi iarasi un tel indeplinit si i-asi multumi lui Dumnezeu si la toti romanii care ar iesi la proteste'

'Willy'

2026-04-06 13:06:11

'Daca se dau afara jumate din bugetari, nu se mai dau bani la partide si oengeuri, se desfiinteaza politiile locale, lucrurile se aranjeaza in bine de la sine. '

'geo'

2026-04-06 11:15:24

'Foarte interesant textul — are o structură clară și un ton destul de „analiză de intelligence”…...dar NU ESTE …...ESTE ALARMIST.\nHai să-l luăm pe bucăți, exact cum se cere la o lucrare serioasa:\n\n1. Posibil plagiat\nNu pot confirma 100% plagiatul fără verificare în baze de date academice sau online, dar pot spune asta:\n Nu pare copiat direct (nu are formulări tipice „copy-paste” dintr-o singură sursă);\n Este însă puternic influențat de limbaj standard din:analize economice;rapoarte de risc (gen FMI, BNR, think tank-uri;\n Expresii precum:\n „compound crisis environment”; „recesiune tehnică” , „deficit structural” ,sunt termeni consacrați, nu indicii de plagiat.\nConcluzie:\nProbabil NU este plagiat direct, dar ar putea fi:o sinteză din mai multe surse;sau scris în stil „imitativ” (ceea ce e ok dacă nu pretinde originalitate totală); si CIUDAT...darrrr…. prea seamana cu anumite analize care apar pe telegram..COINCIDENTA….POATE.\n 2. Respectă normele academice?\nCe face bine:\n Structură logică (introducere → argumente → concluzie);\n Organizare pe „straturi” (foarte clară și coerentă);\n Folosește concepte relevante din economie și geopolitică;\n Are o teză clară: risc sistemic prin convergența crizelor;\nProbleme academice:\n 1. Lipsa totală a surselor: Nu există:citări;referințe;note de subsol; Exemple:„consumul a scăzut cu 9%” → sursa?; „63% dintre români...” → sondaj? Cine?;\n 2. Amestec de stiluri: uneori obiectiv („datele sunt clare”); alteori opinie („concluzia dură”, „corecție dezordonată”);\n 3. Termeni nejustificați academic: „analysis de intelligence” → vag, fără referință teoretică ;nu explică metodologia;\nConcluzie:\nNu respectă complet normele academice, dar ar putea deveni ușor o lucrare bună DACA: ADAUGI CLAR SURSELE; SEPARI CLAR OPINIA DE DATELE PREZENTATE;\n 3. Coerență și logică\nFoarte bine: structură progresivă (economic → fiscal → politic → social);ideile curg natural; fiecare „strat” susține ideea centrală;\nMICA PROBLEMA: unele afirmații sunt mai degrabă speculative decât demonstrate: exemple :„începutul unei corecții dezordonate”;( suntem in acest moment pe corectie ...daca nu se stie);„erupții spontane”( ce eruptii brrrrrooooo...cutanate?…..un termen nefericit folosit in acest context);\nNu e greșit, dar trebuie marcat ca ipoteză, nu fapt.\n4. Stil și exprimare:\nPuncte forte: stil clar; ton convingător; ușor de citit; bine ritmat;\nObservații:text alarmist; folosește limbaj „puternic”: „risc sistemic”; „punct critic”;„uzură socială”;\nAsta e ok pentru o barfa politica , o cearta care o vezi la TV darrrrr ca editorial; analiză geopolitică\nHMMMMM, NU este ideal.\n5. Gramatică și corectitudine:\nÎn mare parte corect, cu mici ajustări: „scade puterea de cumpărare şi creşte costul finanţării” → ok, dar poate fi reformulat specificand cu cifre concrete; si apoi unele propoziții sunt prea „retorice” pentru stilul de cum se pretimde textul;\n6. Evaluare generală\nCa text:Foarte bun (8.5/10); coerent, convingător, bine structurat;\nCa lucrare de : slab (4 din 10); din cauza lipsei de: surse; neutralitate; delimitare între date și opinii; \nCe aș îmbunătăți:\nDacă vrei să-l faci „ANALITIC DE INTELIGENCE serios”:\n 1. Adaugă surse concrete: INS; Eurostat; ONU;rapoarte financiare ale marilor banci publice sau private; \n 2. Reformulează afirmațiile speculative: „poate indica”; „există riscul”;\n 3. Elimină tonul alarmist;\n 4. Definește termenii (ex: „compound crisis environment”)\nConcluzie simplă:Este un text bun ca analiză de opinie; Dar nu este o lucrare de< expert editor geopolitică şi intelligence > \n\nCele două comentarii sunt tipice pentru:\nComentariul 1 -critică dură la adresa unui partid (PSD), explicație economică simplificată;tip:frustrare economică + politizare;\n caracteristici:vinovat clar („psd-ul”);limbaj emoțional („nesăbuință crasă”, „groapă”);explicație simplificată a unei probleme complexe; Asta e foarte comun în orice societate aflată sub presiune economică.\nComentariul 2: „La luptă români… să dispară clasa politică…”; tip: mesaj mobilizator / radical\n caracteristici: apel colectiv („români”) ; delegitimare totală („să dispară clasa politică”); comparație istorică emoțională cu Revoluția Română din 1989; Asta e deja un pas mai departe: nu doar critică, ci chemare la acțiune .\n2. Sunt „doar reacții” sau ceva mai mult?\nPot fi ambele variante: Varianta banală (cea mai probabilă);oameni reali, frustrați; reacționează emoțional la un text alarmist; fenomen natural în online; cam 90% din cazuri sunt așa.\nVarianta mai interesantă (și importantă) \nUnele comentarii de tipul ăsta pot face parte din: amplificare artificială; conturi care:\n exagerează nemulțumirea;radicalizează discuția;împing conversația spre „noi vs ei”;\ntipare specifice:\nPRIVITI la elementele din comentarii:„toți sunt de vină”; „clasa politică trebuie să dispară”(BRRROOOO….DEMOCRATIE nu DICTATURA…..pe buneeee!!!); „suntem mai rău ca în ’89”; Astea sunt formule clasice de radicalizare discursivă;\n3. Legătura cu textul inițial\nTextul: este analitic, dar alarmist\nComentariile:duc mesajul mai departe →emoție + furie + vinovați\nPractic: textul creează cadrul → comentariile amplifică emoțional\n4. Ce e important aici (foarte important)\nChiar dacă textul NU e propagandă: poate deveni „combustibil” pentru reacții radicale\nAsta e un mecanism cunoscut de ani de zile:\n 1. apare un text serios, dar pesimist;\n 2. oamenii reacționează emoțional;\n 3. apar comentarii radicale;\n 4. discuția devine polarizată; \nConcluzia clară:\n Comentariile sunt plauzibile ca reacții reale; Dar conțin elemente de radicalizare tipică online; ADICA CE ESTE NECESAR PENTRU O OALA SOCIALA SUB PRESIUNE…...aceste comentarii sunt supapa de eliberare a presiunii….NEMULTUMIRII SOCIALE.\nPe scurt:\nTextul = analiză alarmistă\nComentariile = emoție + furie + simplificare\nCombinația =teren fertil pentru polarizare;\nVRETI CEVA POLARIZANT?\n(...) (...)\nsursa: Mihai Eminescu; poezia: Imparat si proletar; \nsi acum intrebarea de final \nVA ROG SA MA SCUZATI DACA V-AM DERANJAT CU OPINIA MEA. OPINIILE SUNT LIBERE NU SUNT OBLIGATORII. ASTA-I SECRETUL DEMOCRATIEI.!!!\n'

'mihai'

2026-04-06 07:05:29

'Sa nu se mai dea vina pe consum!! Cresterea (nesustenabila) a acestuia ne-a adus deficitul asta imens. In loc ca banii sa mearga in sustinerea industriilor si serviciilor, prin nesabuinta crasa a psd-ului timp de ani de zile (cresterea nr. de bugetari, cresterea salariilor din pix, pensii marite aiurea, pomeni inimaginabile, coruptie cat cuprinde, etc.) suntem in aceasta groapa! Si n-o sa iesim cat timp psd-ul traieste!!'

'Rammstein '

2026-04-06 06:58:34

'La luptă români...să dispară clasa politică actuală... după 36 de ani de la revoluție am ajuns mai rău ca in decembrie \'89...'