170 atacate, doar la Braşov. Despre violenţă domestică şi femicid, cu poliţişti, psihologi, judecători

Braşovul a fost, vineri, 25 iulie, gazda unui moment de reflecţie profundă şi de solidaritate reală în faţa uneia dintre cele mai grave crize sociale contemporane. Dezbaterea publică „Niciuna înfrântă, niciuna uitată, niciuna mai puţin – Direcţii de îmbunătăţire a legislaţiei privind violenţa domestică şi femicidul”, organizată de Fundaţia HERA în parteneriat cu Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei şi Facultatea de Sociologie şi Comunicare din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, a adunat sub aceeaşi cupolă magistraţi, poliţişti, reprezentanţi ai administraţiei prezidenţiale, ai autorităţilor locale, organizaţii neguvernamentale, cadre universitare, psihologi, activişti şi supravieţuitoare în urma violenţei domestice. Dincolo de statisticile sau paragrafele de lege prezentate, evenimentul a fost despre vieţi, multe pierdute, altele salvate în ultima clipă, unele care trăiesc în tăcere, înfricoşate, în case care ar trebui să fie acasă, arată Radio România Braşov FM, care a relatat concluziile celor prezenţi la eveniment.

Judecător Ramona Graţiela Milu: „Este o problemă ale cărei rădăcini, evident, vin din mentalitate”. Soluţia: „educaţie juridică poate fi chiar de la grădiniţă”
Avem legi care să apere victimele, dar este nevoie şi de multă educaţie, inclusiv juridică, pentru prevenirea violenţei domestice, spune judecătorul Ramona Graţiela Milu, cu o experienţă de 23 de ani la instanţele din Braşov, în prezent membru al Consiliului Superior al Magistraturii:
„Este un subiect extrem de sensibil. În mod evident, sistemul judiciar este unul dintre elementele importante implicate în acest lanţ trofic al violenţei domestice. Din păcate, este la capătul acela unde intervine forţa coercitivă a statului. Avem prea puţină importanţă în zona de prevenţie, unde cred că este cel mai important lucru de făcut. Din punctul meu de vedere, ca specialist al dreptului, cred că legislaţia noastră este corespunzătoare la acest moment. S-ar putea chiar să fie una dintre cele mai bine lucrate legislaţii adaptate la nevoile europene. Însă, unde avem de lucrat, într-adevăr, este la punerea în aplicarea a acestei legislaţii, în spiritul ei, într-o reală percepţie a problematicii victimei în violenţa domestică”.
Judecător Ramona Milu propune o cale de intervenţie de durată, cum ar fi educaţia juridică timpurie, poate chiar de la grădiniţă:  „Este o problemă ale cărei rădăcini, evident, vin din mentalitate, iar mentalitatea este foarte greu de schimbat. Însă, ea trebuie schimbată, inclusiv prin educaţie juridică, care constă în explicarea drepturilor, a obligaţiilor, a modului în care funcţionează sistemul judiciar, cum este organizat statul, care sunt puterile în stat, legislativ, executiv, puterea judecătorească şi aşa mai departe, dar cu accent pe explicarea drepturilor (…) Momentul la care să începem educaţie juridică poate fi chiar de la grădiniţă”.

Judecător Nicoleta Constantinescu, despre o problemă din interiorul sistemului: victimele pot retrage plângerea fără încuviinţarea procurorului 
Judecător Nicoleta Constantinescu, preşedinta Tribunalului Braşov, a subliniat la rândul său nevoia de parteneriate reale între sistemul judiciar şi celelalte instituţii: „Consider că sunt foarte utile dezbaterile pe această temă şi ar trebui să aibă loc cât mai des astfel de întâlniri între noi, judecătorii, şi celelalte instituţii, ONG-uri din judeţ, care au competenţă şi care au abilităţi de a proteja victimele infracţiunilor de violenţă domestică. Noi, ca Tribunal, am iniţiat astfel de întâlniri cu reprezentanţii Serviciului de Probaţiune, cu procurorii, cu avocaţii, dar cred că nu este suficient. Pentru a asigura o protecţie reală a victimelor violenţei domestice, trebuie ca toate instituţiile implicate să colaboreze: magistraţi, judecători şi procurori, Poliţie, DGASPC, Serviciul de Probaţiune, ONG-urile implicate şi oricine care poate să ofere un sprijin real pentru aceste persoane care sunt cu adevărat năpăstuite”.
Magistatul a mai ridicat o problemă din interiorul sistemului, faptul că victimele pot retrage plângerea fără încuviinţarea procurorului.
„Eu zic că în mare parte legislaţia din România este bună, este actualizată şi în concordanţă cu reglementările europene (..) Deci, dacă este ceva de modificat, cred că este această chestiune. Persoanele vătămate, victimele infracţiunilor de violenţă domestică, de multe ori îşi retrag plângerea formulată, din diferite motive, fie că sunt dependente emoţional sau financiar de agresori, fie că nu au unde să locuiască sau se exercită presiuni şi ameninţări asupra lor. Şi atunci, procurorul, organul de urmărire penală, poate aprecia, în temeiul legii, dacă persoana vătămaţă îşi retrage plângerea prealabilă formulată din convingere sau pentru că se exercită o altă formă de presiune asupra ei”.

Daniel Zontea, Poliţia Braşov: Doar agresorul este monitorizat, nu şi victima
Purtătorul de cuvânt al IPJ Braşov, Daniel Zontea, a adus în atenţie date alarmante. Peste 1.200 de sesizări privind violenţa domestică în primele 6 luni ale anului şi peste 1.000 de dosare penale deschise.  „Vorbim de infracţiuni din sfera lovirilor şi altor violenţe, din sfera ameninţărilor, infracţiuni de şantaj sau alte tipuri de infracţiuni legate de violenţa domestică (..) De la începutul acestui an şi până în acest moment au fost întocmite peste 170 de ordine de protecţie provizorii. Multe dintre acestea au o întindere de până la 12 luni”.
Dar aceste cifre nu spun tot ce se întâmplă în comunitate. Frica şi ruşinea ţin victimele departe de plângere: „Suntem conştienţi că cele mai multe persoane care sunt victime ale acestei infracţiuni aleg, din diverse motive, să rămână reticente, dar Poliţia Braşov este alături de persoanele vătămate. Astfel, ne dorim să aibă încredere şi să ne sesizeze, pe orice canal de comunicare, fie la telefon, fie printr-un e-mail, nu trebuie să vină direct la sediul de Poliţie”.
Zontea a vorbit şi despre reticenţa victimelor faţă de brăţările electronice de monitorizare a agresorilor: „Victima nu este supravegheată de Poliţie. Brăţara electronica semnalează doar când agresorul încalcă distanţa legală stabilită. Doar atunci intervenim. Victimele trebuie să ştie că nu sunt urmărite, ci protejate”.

Lector univ. dr. Iolanda Beldianu: Şi agresorii ar trebui consiliaţi
Lector univ. dr. Iolanda Beldianu, preşedinta Asociaţiei Pas Alternativ, a pus reflectorul pe o realitate adesea ignorată:  „Toate intervenţiile sunt axate pe victimă. Dar cine se ocupă de agresor? El este sursa pericolului. Şi până când nu lucrăm şi cu el, riscul nu dispare”.
Beldianu cere programe de consiliere pentru agresori, nu opţionale, ci obligatorii, monitorizate şi serioase. „Este important sau ar fi necesar să se dezvolte programele adresate agresorilor, într-un sistem de obligativitate, nu de recomandare (cum se întâmplă în ziua de azi). În plus, să fie şi monitorizată această participare la program. Iar abordarea să fie una profesionistă, nu doar de informare de genul «vă putem consilia, doriţi sau nu doriţi?!». Şi atunci, încetul cu încetul, lucrând şi cu agresorul, putem practic să încercăm să asigurăm siguranţa victimei pe viitor. Asta nu înseamnă neapărat reîmpăcarea cuplului, dar este important să reţinem că victimele, în general, doresc să se oprească violenţa, nu doresc neapărat să se rupă relaţia de cuplu. Şi pentru acest aspect, poate programe destinate agresorilor ar fi o soluţie”.
Prof. univ. dr. Ana Maria Cazan, decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Braşov, a vorbit despre formarea viitorilor specialişti:  „Concluziile acestei întâlniri sunt valoroase. Ne gândim să adaptăm oferta noastră educaţională, inclusiv prin cursuri postuniversitare, ca viitorii psihologi să fie cu adevărat de ajutor victimelor”.

„Felicit comunitatea din Braşov, pentru că reprezintă un model de bună practică”
Cătălina Galer, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, a subliniat că Braşovul este deja un exemplu pozitiv:  „Am văzut aici, la Braşov, că există resurse, oameni, echipe, iniţiativă şi că se poate lucra împreună. Este un model pe care îl duc cu mine la Bucureşti. Educaţia, reacţia promptă şi colaborarea sunt cheile schimbării. Felicit comunitatea din Braşov, pentru că reprezintă un model de bună practică”.
Mesajul transmis de preşedintele României este clar, spune Galer:  „Violenţa domestică şi femicidul nu mai sunt doar probleme locale, ci sunt urgenţe naţionale. Statul trebuie să reacţioneze chiar şi la cele mai mici semnale. Nu ne mai putem permite să pierdem încă o viaţă”.

Solidaritate şi speranţă: „Violenţa are efecte pe termen lung, dar şi prevenţia are”
Psihologul Gabriela Dmitriu, colaborator al Fundaţiei HERA, a încheiat emoţionant: „Cel mai important lucru? Ne-am unit forţele. ONG-uri, justiţie, biserică – avem fiecare ceva de spus. Educaţia copiilor, conştientizarea adulţilor, respectul în comunitate… toate contează. Violenţa are efecte pe termen lung, dar şi prevenţia are (…) Avem această perspectivă, de a contribui unitar la educarea publicului în legătură cu ceea ce înseamnă violenţa, care sunt efectele violenţei pe termen scurt, mediu sau lung şi cum putem să contribuim la prevenirea violenţei împotriva femeilor”.

Sprijin concret pentru victime
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Asistenţă Socială Braşov, Monica Chelban, a reamintit că în oraş funcţionează un centru de primire în regim de urgenţă pentru victimele violenţei domestice, cu 20 de locuri disponibile şi o gamă largă de servicii gratuite: găzduire, hrană, consiliere psihologică, orientare vocaţională, sprijin pentru angajare şi acces la acte sau servicii medicale. Lesne de înţeles, locul este secret, însă ajutorul poate fi găsit astfel: 
- contact DAS Braşov: telefon: 0770.909172 şi 0368.469995 int. 889 sau e-mail: dasbv@dasbv.ro;
- de asemenea, există un număr naţional gratuit (disponibil 24/24, 7/7) - 0800 500 333 – pentru semnalarea cazurilor de violenţă domestică, discriminare de gen şi trafic de persoane.

CIFRELE CARE DOR. PRECEDENTUL ITALIA: ÎNCHISOARE PE VIAŢĂ PENTRU FEMICID
Statisticile arată că în fiecare săptămână, o femeie este ucisă de partener sau fost partener. În primele 6 luni ale anului 2025, în România, 32 de femei au fost omorâte de soţi sau foşti parteneri, iar câteva zeci de mii au fost abuzate în mediul familial.
Nici Europa nu stă mai bine! În 2022 de pildă, peste 3.000 de femei au fost ucise în statele membre UE în context domestic.
Aşadar, problema violenţei domestice şi a femicidului nu este specifică României. Se întâmplă în toată lumea. Drept dovadă, Senatul italian a adoptat săptămâna trecută, în unanimitate, un proiect de lege care introduce în Codul Penal infracţiunea de femicid. Noua lege prevede închisoare pe viaţă pentru cei care ucid o femeie din ură de gen sau pentru a-i suprima drepturile şi libertăţile.