1561, la Braşov: 464 de ani de la tipărirea primei cărţi în limba română

Acum 464 de ani, la Braşov, diaconul Coresi tipărea prima carte în limba română – „Tetraevangheliarul”, care cuprindea textul integral al celor patru Evanghelii, ne aduce aminte  Radio România Cultural.
Tipograf şi cărturar de seamă, Coresi a trăit în secolul al XVI-lea şi a învăţat meşteşugul tiparului în atelierul lui Dimitrie Liubavici, apoi trece munţii şi se stabileşte la Braşov, unde avea să desfăşoare o rodnică activitate de aproape un sfert de veac.
La 30 ianuarie 1561, Coresi tipăreşte Tetraevangheliarul, scris cu 156 de ani înainte, de Nicodim, însă Coresi s-a bazat pe vechile traduceri româneşti ale Sfintei Scripturi, cu adaptările făcute de preoţii de la biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului (atestată prin mărturii de la 1292), unde funcţiona şi prima şcoală românească, din anul 1495.
Cărţile Diaconului Coresi au stat la baza formării limbii române literare, fiind cel mai important tipograf din veacul al XVI-lea, iar Braşovul, unde a activat acesta, cel mai important centru editorial în perioada începuturilor scrisului în limba română.
Lucrarea făcea parte dintr-o serie mai amplă, de peste 15 volume, iar în epilogul cărţii se menţionează că aceasta a fost tipărită „să fie popilor rumâneşti să înţeleagă să înveţe rumânii cine-s creştini”.
De asemenea, editorul volumului se adresa către „toţi sfenţii părinţi oare vladici, oare episcopi, oare popi”, rugându-i „să nu judece” înainte de a citi cartea.
Tetraevanghelul este împodobit cu patru frontispicii la începutul Evangheliilor.
Tipărirea, în anul 1561, a voluminoasei cărţi de 246 de foi, a durat nouă luni, folosindu-se tehnica xilogravurii, care necesita eforturi deosebite, deoarece fiecare pagină trebuia sculptată în lemn.
Coresi folosea 10-20 de ucenici, pe care îi amintea în prefaţa cărţilor editate de el.
O replică modernă a tiparniţei lui Coresi este expusă astăzi la Muzeul „Prima şcoală românească” din Braşov.
Cu toate că Diaconul Coresi s-a străduit mult să realizeze acest volum, el nu a avut prea multă căutare în Ţara Românească sau Moldova, unde tradiţia grafiei slavone era înrădăcinată.