1,5 urşi pe kilometru pătrat: Dacă ieşi de pe domeniul schiabil din Poiana Braşov, „rişti să dai de urs”, anunţ oficial

Unul dintre cele mai lungi studii ce a vizat studierea urşilor din România şi identificarea unor soluţii pentru ţinerea acestor carnivore în pădure – „Life for bear” s-a încheiat la finalul anului trecut, iar raportul acestui proiect a fost prezentat joi, la Braşov, într-o conferinţă la care a participat şi ministrul Mediului, Tanczos Barna. Proiectul, cu o valoare totală de 1,567 milioane de euro, a fost început în anul 2014, iar finanţarea a fost asigurată în proporţie de 71,19% din fonduri europene, prin Programul Life + Natura.
Proiectul a fost implementat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS)– Staţiunea Braşov, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Fundaţia „Carpaţi” Braşov, Administraţia Parcului Natural Bucegi, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt şi Ocolul Silvic Râşnov.
Printre altele, prin acest proiect au fost calculate densităţile de urşi din România, au fost identificate zonele critice, dar au fost experimentate şi mai multe soluţii prin care aceste animale să nu mai ajungă în localităţi.
Astfel, în timpul conferinţei, coordonatorul proiectului, Ramon Jurj, de la INCDS, a precizat că în Masivul Postăvarul, densitatea de urşi este de 1,5 exemplare pe kilometru pătrat. „Practic, dacă ieşi de pe domeniul schiabil din Poiana Braşov rişti să dai de urs. La nivel naţional, densitatea este de aproximativ 9 urşi/100 de kilometri pătraţi. În judeţul Covasna, densitatea este estimată la 18,36 urşi/100 de kilometri pătraţi, iar în zona Braşov – Buşteni densitatea a fost estimată la 100 de urşi la 100 de kilometri pătraţi”, a declarat Jurj.
Pe de altă parte, acesta a menţionat că, în ultimii ani, urşii au apărut şi în zone în care nu aveau ce căuta. „Prezenţa ursului a fost semnalată chiar şi în apropiere de Craiova”.

Urşi mulţi, dar „de calitate”
Conform aceleiaşi surse, ultima evaluare oficială a populaţiei de urs din România s-a făcut în anul 2016, la momentul respectiv numărul exemplarelor fiind estimat la 6.300, în condiţiile în care optimul stabilit la momentul respectiv era de 4.000. De atunci, a explicat Jurj, numărul urşilor a crescut foarte mult, în contextul în care au fost suspendate cotele de intervenţie. „România găzduieşte aproximativ 60% din populaţia de urs brun din Europa. Tot în România este şi cea mai mare diversitate genetică în ceea ce priveşte această specie. O diversitate mai mare din punct de vedere genetic este numai în Peninsulei Kamceatka din Rusia (regiune care nu este în Europa – n.r.)”.
 
365 de urşi ucişi accidental, 26 de oameni omorâţi de urşi
În perioada 2010 – 2021, la nivel naţional au fost ucişi accidental 365 de urşi (în accidente rutiere, feroviare sau găsiţi morţi din cauze necunoscute), cei mai mulţi în judeţele Harghita – 102, Covasna – 63 şi Braşov – 51.
Tot în perioada 2010 – 2021, la nivel naţional, urşii au ucis 26 de oameni şi a rănit alţi 268. În judeţul Braşov, în perioada amintită au fost ucise 6 persoane, iar alte 38 au fost rănite.

Ce măsuri au fost experimentate
Pentru a se evita conflictul om urs, în perioada derulării proiectului au fost testate mai multe soluţii. Printre altele, Ramon Jurj a menţionat că au fost montate boxe pentru platformele de gunoi, au fost închise unele zone de picnic (cum a fost Valea Cerbului din Buşteni), s-au plantat arbuşti fructiferi, dar s-au multiplicat şi muşuroaie de furnici (insecte care constituie o sursă importantă de proteine pentru urs). De asemenea, au fost încercate şi gardurile electrice.

Ministrul Mediului: Va fi nevoie şi de cote de vânătoare
Pe de altă parte, ministrul Mediului, Tanczos, a declarat în timpul conferinţei, că anul acesta se vor implementa mai multe măsuri pentru reducerea conflictului om-urs, una dintre ele fiind distribuirea unor garduri electrice.
De asemenea, el a precizat că va fi nevoie şi de cote de vânătoare. „Trebuie să luăm măsuri bazate pe studii ştiinţifice, iar acestea trebuie să fie legale şi eficiente. Doar recoltarea nu rezolvă problema. Este nevoie de un mix de măsuri, iar acestea trebuie luate în cel mai scurt timp, pentru că suntem deja într-o zonă periculoasă în ceea ce priveşte acceptanţa din partea populaţiei”, a încheiat ministrul.