15 - 20% din producția de lapte a Brașovului, bună de aruncat de la 1 ianuarie 2014

Legislația va impune măsuri mai dure pe piața laptelui. Instalațiile de răcire și muls performante devin obligatorii, probleme urmând să apară la gospodăriile mici, cu 5-10 vaci. Laptele considerat neconform nu va mai putea fi comercializat începând cu 1 ianuarie 2014. Crescătorii de bovine care nu vor lua de urgență măsurile care se impun pentru ca laptele să poată corespunde din punct de vedere al mulsului și răcirii, vor putea utiliza laptele doar pentru consumul propriu. Fermierii vor trebui să se doteze cu instalații performante de muls și cu instalații de răcire în care laptele să poată fi păstrat conform normelor în vigoare. Producătorii de lapte au fost informați despre toate acestea de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov la simpozionul „Laptele, materie primă”, unde au aflat măsurile impuse în toate statele membre ale Uniunii Europene, începând cu prima zi a anului viitor. În prezent, din estimările specialiștilor, în județul nostru între 15 și 20% din lapte este neconform. De anul viitor se va interzice comercializarea acestuia, mai precis a laptelui care conține peste 100.000 de germeni și 420.000 celule somatice. „La nivelul județului Brașov am mai făcut acest gen de acțiuni, prin care îi informăm pe producători despre prevederile care vor intra în vigoare de anul viitor. De astăzi începem o campanie tocmai pentru ca trecerea spre acest lapte integral conform să nu se facă cu asperități, cu greutăți. Îi punem față în față pe micii producători de lapte, pe marii fermieri cu procesatorii de lapte și reprezentanții statului, respectiv DSVSA, Direcția Agricolă, APIA și toate instituțiile care nu fac altceva decât o comuniune pentru un lapte conform”, ne-a declarat Dorin Enache, director DSVSA Brașov. 2012-2014 este considerată perioada de tranziție în care crescătorii de bovine au timp să se alinieze la normele europene. Fermierii se plâng însă că nu sunt sprijiniți de Ministerul Agriculturii în acest sens. Mai mult, spun că nu-și permit să-și monteze instalații de răcire și muls performante, așa cum le impune Uniunea Europeană, atâta timp cât prețul oferit pe lapte este foarte mic. „Pentru noi, cei care avem 10, maxim 20 de vaci, este foarte greu să investim în instalațiile necesare și nu ne ajută nimeni în acest sens”, spune Ioan Bularca, zootehnist. Laptele ecologic, o șansă pentru România După ce va fi liberalizată piața laptelui, România ar putea fi însă una din puținele țări europene care va putea da pe piață lapte ecologic. „Suntem pe cale de a găsi acele nișe și acele forme de a putea găsi România pe harta marilor producători de lapte, în sensul că țara noastră va fi, probabil, pregătită pentru zona laptelui ecologic, mai ales că avem o cantitate mare de pășuni care nu sunt agresate cu îngrășăminte chimice”, spune Dorel Stânea, director APIA Brașov. O soluție pentru ca micii zootehniști să rămână pe piață este și asocierea. Greu de acceptat pentru români, este forma cel mai des întâlnită în Europa, unde 70% din producția de lapte trece prin cooperative.