14 septembrie, zi de post negru

Foto: Dacă veţi sfinţi monedele de Înălţarea Sfintei Cruci şi le veţi păstra în portofel lângă o cruciuliţă, se spune că vor aduce belşug şi spor în toate.

Ziua Crucii sau Înălţarea Sfintei Cruci este prăznuită de creştinii ortodocşi azi, 14 septembrie. Sărbătoarea este marcată cu cruce roşie în calendarul ortodox şi este o zi de post negru.
Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin pe 14 septembrie.

De când se sărbătoreşte
Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Înainte de lupta cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor, împăratul Constantin a avut o viziune. Pe cer, în plină zi, i s-a arătat o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei învinge”.
Împăratul a învins, iar mama lui a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Biserica a devenit imediat neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Ziua când începe toamna
Ziua Crucii este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Se strâng ultimele plante de leac
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Interdicţii alimentare
Nu este bine ca, de Înălţarea Sfintei Cruci, să se mănance usturoi, nuci, prune şi peste. În alte zone ale ţării, în această zi bătrânii spun că nu e voie să mănânci fructe şi legume cu semnul crucii (nuci, mere, gutui etc)
Este recomandat sa se tina post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului si a trupului.
Se mai spune ca nu trebuie sa faci alte munci, cu exceptia culesului strugurilor, al nucilor si al ramurilor de alun din padure. De asemenea, nu este bine sa omori serpii sau ganganiile, pentru ca vei fi pedepsit.

O superstiţie pentru portofel
Se mai crede ca, pentru a avea noroc tot anul, trebuie sa sfintesti niste monede si sa le pastrezi in portofel, alaturi de o cruciulita. In acest mod vei avea parte de belsug si spor in munca.
Oamenii merg la biserică şi dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată, miere sau mied, împodobite cu fir roşu, acoperite cu un colăcel/covrig şi o lumânare.