124 de brașoveni stau la coadă pentru tratamentul pentru hepatita B și C

Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, marcată pe 19 mai, nu este o zi de sărbătoare. Chiar dacă, în ultimul an, timpul de așteptare pe listele de primire a tratamentului cu Interferon s-a scurtat de la 2 ani la 12 luni, Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din Români (APAH-Ro) a declarat că există încă oameni care nu știu că au această boală, oameni care nu au acces la tratament gratuit sau oameni care sunt marginalizați pentru că au această boală. „Cumulat, noi avem 9% din populație cu hepatită B sau C. La nivel oficial, aceste cifre nu sunt recunoscute, astfel că nu este creat un program național pentru această boală, deja o problemă de sănătate publică”, a spus, ieri, Marinela Debu. Hepatita C rămâne cea mai periculoasă Potrivit Georgetei Negoiță, reprezentant al Direcției de Sănătate Publică (DSP), în ultimii ani se observă o ușoară scădere a numărului celor depistați cu virusurile hepatice la Brașov. „În perioada 2005-2009 hepatita A a cunoscut o ușoară scădere. Totuși, aceasta este cea mai ușoară formă de hepatită, pentru că este vindecabilă. În ceea ce privește hepatita B, și cazurile acestea cunosc o diminuare, de la 45 de cazuri noi depistate în 2005, la 12 depistate în 2009. În cazul hepatitei C, cazurile cunoscute sunt mai puține, însă sunt și mai grave. Nu există vaccin pentru C, iar 80% dintre cazuri se cronicizează. Din estimări, circa 600.000 de români nu știu că au acest virus și doar o parte dintre cei care știu beneficiază de tratament”, a declarat, ieri, Georgeta Negoiță. Potrivit unui studiu național, prezentat marți, în România ar fi 2 milioane de persoane infectate cu virusul hepatic B sau C. „Virusul C este rareori diagnosticat, pentru că în boală nu se manifestă și simptome. Pacientul ajunge la medic când are ciroză, iar tratamentul în acest caz este contraindicat”, a precizat și Marius Tănase, medic la Spitalul Militar Brașov. „Hepatită nu înseamnă că stai în aceeași cameră și te îmbolnăvești” O altă prioritate a Asociației o reprezintă campaniile de informare și conștientizare a populației asupra a ceea ce înseamnă hepatitele. Pentru că, pe lângă depresie sau indiferența medicilor, bolnavii sunt marginalizați de apropiații lor sau chiar de către rude, pentru că nu știu ce înseamnă de fapt această boală. Primele semne: balonarea și oboseala accentuată Un alt lucru pe care îl doresc cei de la APAH este „transparentizarea criteriilor de acceptare a dosarelor pentru tratament”. Timpul de așteptare pe listele de primire a tratamentului cu Interferon s-a scurtat de la 2 ani la 12 luni, însă situația este departe de a fi una fericită. În prezent, spre exemplu la Brașov, în martie, 96 de pacienți cu hepatita C și 28 cu hepatita B erau pe listele de așteptare ale CAS pentru a primi tratament. Totuși, cel mai mare efect secundar al acestui medicament este depresia severă și moleșeala fizică pe care o induce pacienților. Unii dintre aceștia renunță, întrucât nu mai fac față efectelor secundare. Tocmai de aceea, medicii recomandă populației să se testeze, pentru a depista din timp prezența virusului. Primele semne sunt balonarea și oboseala accentuată. Program național de screening Reprezentanții APAH-Ro subliniază că mulți pacienți întâmplător află că au hepatită și, mai grav, sunt în faza avansată de boală. „Ar trebui să existe un program de screening pentru hepatite, pentru ca românii să-și facă analizele gratuit. În acest fel s-ar descoperi la timp sau măcar în fazele incipiente boala, atunci când încă pacientul poate răspunde la tratament, are șanse de vindecare. De asemenea, cei care nu știu că au hepatită nu ar mai îmbolnăvi, fără voie, alte persoane. Pe termen lung, un astfel de program ar însemna și reducere de costuri pentru tratament”, a explicat Marinela Debu, de la APAH-Ro.