12 decani, apel către minister: Limba şi literatura română să fie probă distinctă la Bacalaureat, în proiectul legii educaţiei

Decanii a 12 facultăţi filologice şi umaniste din ţară, inclusiv din Braşov, au trimis la Ministerul Educaţiei apelul ca autoritatea să introducă în proiectul de lege a educaţiei un examen distinct la Limba şi literatura română, ca parte a viitorului Bacalaureat. „Insistăm asupra necesităţii de a evalua absolvenţii de liceu la materia Limba şi literatura română, prin intermediul unor subiecte compatibile cu programele de predare-învăţare, care poziţionează între obiectivele prioritare dezvoltarea unor competenţe de receptare şi de producere de text”, spun profesorii care conduc facultăţi de profil în universităţile din Bucureşti, Cluj, Braşov, Sibiu, Timişoara şi Craiova, citaţi de Edupedu.ro.
„Considerăm că pentru materia Limba şi literatura română trebuie asigurată o probă distinctă. Limba şi literatura română este o materie fundamentală, atât în ceea ce priveşte formarea competenţelor de comunicare pentru cetăţenii români, vitale în viaţa profesională şi personală, cât şi pentru modelarea conştiinţei identitare, a gândirii critice, a raţionalităţii, empatiei şi capacităţii de a înţelege diversitatea individuală şi culturală, aspecte cruciale pentru funcţionarea diverselor colectivităţi în lumea atomizată de astăzi. (…) Reafirmăm convingerea că studiul limbii şi literaturii române reprezintă o componentă esenţială pentru formarea personalităţii intelectuale şi morale a elevilor, drept care solicităm prezenţa distinctă în continuare a acestui subdomeniu, în cadrul examenului de bacalaureat, prin sarcini de lucru adecvate specificului său. Împărtăşim punctul de vedere formulat de Asociaţia profesorilor de limba şi literatura română «Ioana Em. Petrescu» (ANPRO) şi considerăm că o astfel de nivelare şi devalorizare a disciplinelor supuse examinării (nu numai Limba şi literatura română, ci toate celelalte au de pierdut în formula aceasta comasată) aruncă în derizoriu învăţământul liceal şi va avea consecinţe dramatice în privinţa calităţii viitorilor studenţi. O asemenea reorganizare trebuie să urmeze unui proces reflexiv consistent şi amplu, nu să fie decisă printr-o măsură grăbită, de tip autoritar”, spun semnatarii apelului.
Reamintim că potrivit propunerilor din noua Lege a Educaţiei, elevii care încep clasa a IX-a în anul şcolar 2023-2024 ar urma să susţină Examenul de Bacalaureat diferit, dacă se aprobă legile în această variantă. Concret, elevii vor susţine, în 2027, un Bacalaureat cu o probă scrisă obligatorie, din mai multe materii, două probe de limbi străine, proba de competenţe digitale, iar cea specifică profilului ar fi facultativă. Pe de altă parte, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, în urmă cu 2 săptămâni, că Limba română va avea examen separat la Bacalaureatul din anul 2027 şi va atinge şi partea de gramatică: „Este foarte probabil ca varianta finală a proiectului de lege care să ajungă în guvern să cuprindă un examen de Bacalaureat 2027 la care proba de limba şi literatura română, inclusiv gramatică, să fie probă scrisă de sine stătătoare”.