10.000 de angajaţi din Nepal, Vietnam şi Sri Lanka: 500 - 700 de euro net

Sectorul HoReCa se confruntă cu problema lipsei personalului de la începutul pandemiei de COVID-19, pe lângă scăderea activităţii. În acest context, aproximativ 10.000 de angajaţi din ţări non-UE, majoritatea din Nepal, Vietnam şi Sri Lanka, lucrează în România.
„Estimativ, căci nu avem un număr exact, industria HoReCa a absorbit până acum în jurul a 10.000 de angajaţi din ţări Non-UE. Majoritatea lanţurilor mari hoteliere din Bucureşti, dar şi din alte oraşe mari, precum şi restaurante au apelat la importul de forţă de muncă. Salariile acestora sunt de 500-700 de euro net, cazarea şi cele câteva mii de euro aducerea lor în România. Problema este că legislaţia nu ne securitizează, iar muncitorii pot schimba angajatorul în câteva luni. Condiţiile pentru importul de personal sunt încă foarte greoaie, astfel că angajaţii sunt în număr mic faţă de deficitul enorm ce trebuie acoperit, ajuns astăzi la peste 50.000 de oameni”, spune Ion Biriş, preşedinte al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), pentru Economica.net.
Există o problemă care ţine de legislaţie, în momentul în care se decide aducerea de muncitori străini în ţara noastră, precizează acesta. „Legislaţia nu te securitizează. Muncitorul poate să plece după câteva luni la un alt angajator. Încercăm să schimbăm legislaţia în aşa fel încât cel căruia îi pleacă un muncitor adus din ţările non-UE să primească de la următorul angajator al acestuia măcar costurile de aducere în ţară”, menţionează Ion Biriş.
Completarea locurilor libere nu poate fi făcută foarte repede deoarece structura Ministerului Afacerilor Externe nu permite eliberarea a mai mult de 3.000 de permise de muncă. Din acest motiv, aducerea unui muncitor din ţările asiatice durează în jur de şase luni.