„1 MW la sat”

Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) propune lansarea programelor „1 MW la sat” şi „Rabla pentru sobe”, pentru valorificarea biomasei forestiere şi modernizarea celor peste un milion de gospodării din mediul rural care utilizează sisteme ineficiente de încălzire, potrivit unei analize semnate de preşedintele organizaţiei, Ciprian Dumitru Muscă.
Iniţiativa vizează instalarea de microcentrale de cogenerare în comune şi înlocuirea sobelor vechi cu sisteme moderne pe peleţi şi brichete, cu un impact estimat de reducere cu peste 50% a emisiilor de particule fine (PM2,5) şi de revitalizare a economiei rurale.
Potrivit acestuia, România are una dintre cele mai bogate resurse forestiere din Europa Centrală şi de Est, cu peste 6,9 milioane de hectare de pădure. „Volumul anual de biomasă forestieră - ramuri, coajă, vârfuri, cioate, resturi din exploatare şi prelucrare - depăşeşte cu mult ceea ce valorificăm astăzi. O parte semnificativă a acestei biomase putrezeşte neutilizată în păduri, fără niciun beneficiu economic sau ecologic, în timp ce comunităţile rurale se zbat să achite facturile la gaze sau păcură', arată analiza ASFOR.

„Arderea lemnului brut este o problemă de sănătate publică şi o risipă de resursă” 
Astfel, biomasa forestieră sub formă de peleţi, brichete sau tocat (chips) reprezintă un combustibil carbon-neutru, recunoscut de Uniunea Europeană ca sursă de energie regenerabilă în Directiva RED III.
„Spre deosebire de gazele naturale sau de păcură, CO2-ul eliberat prin arderea biomasei a fost absorbit anterior de arbori prin fotosinteză, completând un ciclu natural al carbonului. Aceasta nu este o scuză pentru utilizarea necontrolată a lemnului - ci un argument puternic pentru valorificarea deşeurilor lignocelulozice care nu mai au utilizări silvice sau industriale superioare”, se mai precizează în material.
Conform sursei citate, arderea lemnului brut este o problemă de sănătate publică şi o risipă de resursă.
„În mediul rural românesc, modelul dominant de încălzire este soba tradiţională alimentată cu lemn brut, adesea insuficient uscat. Eficienţa termică a unei sobe simple cu lemn brut este cuprinsă între 30-50%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din energia conţinută în lemn este risipită pe coş. O instalaţie modernă pe peleţi sau un cazan cu gazeificare ating eficienţe de 85-95% - de două până la trei ori mai mult”, susţine preşedintele ASFOR.
Mai mult, arderea lemnului brut în condiţii de temperatură scăzută generează cantităţi masive de particule fine (PM2,5), hidrocarburi policiclice aromatice (PAH), monoxid de carbon şi benzo(a)piren - substanţe cancerigene confirmate. Prin urmare, România înregistrează sistematic depăşiri ale normelor europene de calitate a aerului în sezonul rece tocmai din această cauză.
Conform datelor Agenţiei Europene de Mediu, arderea rezidenţială a biomasei contribuie cu peste 50% din emisiile totale de PM2,5 în România, o situaţie care impune măsuri de modernizare a sistemelor de încălzire. „Soluţia nu este să interzicem focul cu lemne - ar fi o abordare lipsită de realism social şi economic. Soluţia este să modernizăm instalaţiile de ardere şi să promovăm combustibilii solizi standardizaţi - peleţii şi brichetele - care ard complet, eficient şi cu emisii minime”, se mai arată în document.

Lanţuri scurte de aprovizionare locale 
Pe de altă parte, dacă biomasa forestieră reziduală din exploatările silvice ar fi integrată în lanţuri scurte de aprovizionare locale, cu instalaţii de uscare, peletizare şi depozitare la nivel de ocol sau comună, ar putea fi create mii de locuri de muncă în mediul rural şi s-ar reduce semnificativ dependenţa de importuri energetice şi de combustibili fosili tot mai scumpi, precizează reprezentanţii organizaţiei.
Totodată, ASFOR a propus şi susţine programul „1 MW la sat”, un program naţional de dotare a comunelor şi satelor cu microcentrale de cogenerare pe biomasă forestieră locală, cu o putere instalată de cel puţin 1 MW termic per unitate administrativ-teritorială.

Primăriile pot deveni producători de energie 
„Conceptul este simplu şi replicabil: fiecare comună primară ar urma să beneficieze de o instalaţie de producere combinată a energiei electrice şi termice (cogenerare), alimentată exclusiv cu biomasă din resursele silvice ale zonei. Beneficiile unui astfel de program sunt multiple şi cuantificabile. Comunităţile rurale obţin acces la energie termică şi electrică ieftină, locală şi independentă de reţele de gaz”, precizează reprezentanţii organizaţiei.
Astfel, sectorul silvic local capătă un debuşeu stabil pentru biomasa reziduală. Primăriile pot deveni producători de energie, nu simpli consumatori. Şcolile şi căminele culturale ar fi primele care s-ar conecta la astfel de sisteme de termoficare locală, mai arată analiza.

Vocucher sau credit fiscal
Alături de programul „1 MW la sat”, ASFOR susţine implementarea unui program de tipul „Rabla pentru sobe” - un mecanism de stimulare financiară prin care gospodăriile din mediul rural să poată înlocui sobele şi cazanele vechi, ineficiente şi poluante cu instalaţii moderne pe peleţi, brichete sau pe biomasă locală cu ardere controlată.
Modelul este deja testat cu succes în alte state europene. România are toate premisele să reuşească acelaşi lucru, cu avantajul suplimentar că combustibilul de substituţie există deja în pădurile noastre, notează organizaţia.
„Un astfel de program poate fi structurat pe trei paliere: un voucher de înlocuire pentru gospodăriile cu venituri mici, un credit fiscal pentru gospodăriile cu venituri medii şi un mecanism de leasing verde pentru comunităţile rurale. Costul estimat al modernizării unui milion de gospodării rurale - circa 5-8 miliarde de lei pe un orizont de 5-7 ani - este cu mult mai mic decât costul social şi de sănătate publică al inacţiunii', se menţionează în document.