1 din 4 braşoveni primeşte salariul minim pe economie. Totuşi, la Braşov este cea mai mica pondere a salariilor minime

Mai mult de o treime dintre angajaţii din România - adică peste 1,8 milioane de persoane - câştigă salariul minim pe economie de 1.162 de lei net pe lună, arată datele Inspecţiei Muncii. Distribuţia investiţiilor străine din ultimii ani a adâncit decalajele de salarii dintre judeţe, astfel că în Suceava jumătate dintre salariaţi primesc salariul minim pe economie, în timp ce în Braşov doar unu din patru angajaţi are salariul minim pe contractul de muncă. Mai exact, la Braşov sunt 48.475 de angajaţi cu salariul minim dintr-un total de 195.311 de contracte de muncă valide.  
„Personal, nu cred că există salariul minim pe economie în condiţiile pieţei muncii actuale, pentru că dacă ne uităm la cerere şi la ofertă, observăm că este o piaţă a candidatului. Majoritatea angajatorilor oferă un sistem de bonusare care compensează veniturile nete de care au nevoie an-gajaţii pentru a avea o viaţă decentă, fie că le oferă bonusuri de pro-duc-tivitate, de prezenţă sau care poartă altă denu-mire“, a spus Florin Godean, coun-try manager al fir-mei de recrutare şi de închiriere de forţă de muncă în regim temporar Adecco România.
Investiţiile noi şi con-curenţa pe acelaşi bazin de can-didaţi au con-dus la creş-teri de sa-larii în judeţele din vestul şi din centrul ţării, unde ponderea sala-ria-ţilor plătiţi la nivelul minim pe economie este sub media naţio-nală. Astfel, în judeţul Braşov, numărul de salariaţi plătiţi la nivelul minim pe economie, de 1.900 de lei brut, respectiv  1.162 de lei net pe lună, a ajuns în luna aprilie a acestui an la 48.475 de persoane, repre-zentând doar 25% din totalul salariaţilor cu normă întreagă din judeţ.
În topul zonelor cu cele mai mici ponderi ale salariaţilor care primesc salariul minim se află, pe lângă Braşov (unde 25% dintre salariaţi au salariul minim), municipiul Bucureşti (unde 26% dintre cei 1,3 milioane de angajaţi au salariul minim), Sibiu (27%), Timiş (28%) şi Cluj (31%).
„În toate aceste zone – Braşov, Bucureşti, Sibiu, Timiş şi Cluj- angajatorii se confruntă cu un nivel al şomajului extrem de redus, iar vocea angajatului este foarte importantă. În momentul de faţă, candidaţii vor să vadă, pe lângă oferta salarială, un angajament ferm din partea angajatorului, au nevoie de stabilitate şi de siguranţă”, a mai spus Florin Godean.
La nivel naţional, mai mult de o treime dintre salariaţi (35,5%) au salariul minim pe economie, astfel că 1,86 milioane de angajaţi primesc salariul minim dintr-un total de 5,24 de milioane de contracte de muncă la nivel naţional.
„La ora actuală, inclusiv în judeţele să-ra-ce, nu cred că un angajat poate să ducă o viaţă decentă cu salariul minim. Dacă ne uităm la net, creşterea salariului minim din acest an arată că statul nu a avut o contribuiţie im-por-tantă la creşterea salariilor angajaţilor plă-tiţi la nivelul minim”, a mai spus Florin Godean. Într-adevăr, transferul contri-bu-ţiilor de la an-gajator la angajat de la înce-pu-tul acestui an a majorat semnificativ sala-riul brut – de la 1.450 de lei brut la 1.900 de lei brut pe lună -  însă salariul net a cunoscut o creştere mult mai redusă, de circa 100 de lei ( de la 1.065 de lei net în 2017 la 1.162 de lei net în 2018).
În ceea ce priveşte judeţele cu cele mai mari ponderi ale salariaţilor care primesc salariul minim pe economie, în top se află Suceava, unde 49% din totalul salariaţilor (adică 53.158 de persoane dintr-un total de 107.527 de salariaţi) au salarii de doar 1.162 de lei net pe lună. Pe următoarele locuri în clasament se află Maramureş (unde 48% din totalul angajaţilor primesc salariul minim, Vrancea (48%), Harghita (47%) şi Călăraşi (45%).
Datele privind numărul salariaţilor plătiţi la nivelul minim şi numărul total de salariaţi cu normă întreagă din fiecare judeţ sunt extrase din aplicaţia Revisal, softul Inspecţiei Muncii de evidenţă a salariaţilor din economie şi sunt valabile pentru data de 30 aprilie 2018.