1 din 3 copii din Braşov va avea loc într-o creşă publică

Până în 8 martie, braşovenii vor putea să îşi exprime opiniile sau să propună soluţii de îmbunătăţirea Strategia privind infrastructura de educaţie timpurie a municipiului  Braşov pentru perioada 2022-2030. Acest document a fost lansat în dezbatere publică în 15 februarie, iar persoanele interesate pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind acest proiect de act normativ, pe e-mail infopublice@brasovcity.ro, către Primăria Braşov, Biroul Informaţii Publice şi Mass-Media sau prin intermediul Centrului de Informaţii pentru Cetăţeni (program luni- joi:  8.00-14.00, cu pauză de dezinfecţie între 11.00-11.30, şi vineri de la 8.00-13.00, cu pauză de dezinfecţie între 11.00-11.30).
Conform declaraţiei primarului Braşovului, Allen Coliban, proiectul strategiei a fost elaborat după ce a fost realizată o radiografie a infrastrucuturii existente în oraş, dar şi o analiză a nevoilor în toate zonele municipiului.
Conform sursei citate, unul dintre obiectivele municipalităţii este ca, până în 2030, să asigure infrastructura necesară pentru ca toţi copiii cu vârste preşcolare să fie înscrişi la grădiniţă, iar aceste unităţi să respecte normele din domeniu cu privire la numărul de copii în grupă, spaţiul pentru fiecare copil - atât în clase, cât şi în curte - şi dotările necesare pentru o funcţionare optimă.
Cel de al doilea obiectiv al strategiei este ca, tot până până în 2030, municipalitatea să asigure numărul de creşe necesare pentru cel puţin 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani din municipiul Braşov.
„Strategia privind infrastructura de educaţie timpurie a municipiului  Braşov este un document care se referă la prioritizarea nevoilor de dezvoltare de infrastructură de educaţie în creşe şi grădiniţe, în cartierele Braşovului. Pe lângă proiectele pe care le avem deja în lucru, ne referim la patru creşe şi la cinci grădiniţe, prinse inclusiv în bugetul din acest an avem în plan dezvoltarea infrastructurii. Este foarte important să discutăm deschis despre nevoile Braşovului, repartizate pe cartiere”, a declarat Allen Coliban.

Probleme cunoscute, confirmate prin analize
Reprezentanţii municipalităţii au precizat că, analiza realizată la nivelul fiecărui cartier al municipiului în ceea ce priveşte infrastructura pentru învăţământul antepreşcolar, a confirmat subdimensionarea reţelei de educaţie din municipiul Braşov. Astfel, 7 din cele 13 cartiere ale municipiului nu dispun de o creşă, iar acolo unde aceasta există, numărul de copii depăşeşte semnificativ atât capacitatea infrastructurii, cât şi dimensiunea grupelor, recomandată prin legislaţia în vigoare.
În acest moment funcţionează creşe în cartierele Astra, Valea Cetăţii, Craiter, zona Gării, Tudor Vladimirescu şi Bartolomeu. Acestea au locuri disponibile pentru 12,37% dintre copiii care au vârsta de până la 3 ani, iar numărul de copii din fiecare grupă depăşeşte numărul recomandat. Obiectivul municipalităţii, pentru perioada 2022 - 2030 este acela de a asigura un număr suficient de locuri în creşe, astfel încât cel puţin 30% dintre copiii sub 3 ani să aibă un loc în creşe. Obiectivul a fost stabilit ţinând cont de timpul necesar pentru realizarea acestor investiţii, dar şi de numărul relativ redus de copii cu vârste între 0-2 ani care sunt înscrişi la creşă.
De altfel, deficitul de locuri de locuri din unităţile de învăţământ preşcolar era cunoscut de mulţi ani de administraţia locală, care a şi început un program de investiţii în construirea de noi creşe şi grădiniţe.

Prea multe grădiniţe pentru braşovenii din Astra?
În ceea ce priveşte grădiniţele, specialiştii care au făcut analiza au ajuns la concluzia că situaţia este mai bună. Mai exact, ,reţeaua de instituţii de educaţie preşcolară din municipiul Braşov este, cel puţin din punctul de vedere al numărului, bine dimensionată. Cu toate acestea, repartizarea pe cartiere a fost realizată conform planificării şi dezvoltării urbanistice din anii 1960-1980 şi nu mai este sincronizată cu ultimele evoluţii demografice înregistrate la nivelul municipiului.
Locuitorii cartierului Astra (cel mai populat al municipiului, dar şi cu o tendinţă accentuată de îmbătrânire a populaţiei) beneficiază de acces la 9 grădiniţe, în timp ce cartierele Bartolomeu Nord şi Stupini (care au înregistrat în ultimul deceniu o dezvoltare rezidenţială semnificativă), sunt deservite de câte una singură. În zona nouă a cartierului Tractorul, zona cu dezvoltarea rezidenţială cea mai accentuată, abia în această perioadă a început construcţia de grădiniţe.

Construim, construim şi iar construim
Pentru a atinge obiectivele stabilite în strategie, reprezentanţii municipalităţii braşovene au ajuns la concluzia că este nevoie de identificarea spaţiilor necesare pentru construirea unor noi unităţi de educaţie timpurie, de construirea de noi creşe, de construirea de noi grădiniţe şi de extinderea capacităţii grădiniţelor existente.
În proiectul de strategie supus dezbaterii publice, un capitol aparte îl ocupă prioritizarea investiţiilor în infrastructura ante- şi preşcolară, precum şi criteriile care stau la baza acestei ierarhizări pe cartiere. Aceste criterii sunt acoperirea nevoii de educaţie la nivel de cartier,  atractivitatea instituţiilor de educaţie din cartier, încărcarea grupelor de copii, utilizarea spaţiilor educaţionale existente, accesul la activităţi în aer liber, nevoia de lucrări de reabilitare şi modernizare.
Conform evaluărilor făcute în baza acestor criterii, construcţia de creşe este prioritară în cartierele Tractorul, Bartolomeu Nord, Astra, Centrul nou, Triaj şi Stupini. În ceea ce priveşte construcţia de grădiniţe, cartierele Tractorul şi Bartolomeu Nord se clasează tot pe primele locuri, urmate de Stupini, Florilor - Craiter, Triaj.

Reparaţii şi modernizări sub umbrela „stimulării dezvoltării elementelor de competenţă”
De asemenea, Primăria Braşov şi-a propus şi un al doilea obiectiv strategic: „îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei mediilor de educaţie timpurie pentru stimularea dezvoltării elementelor de competenţă”. Pentru atingerea acestuia sunt propuse ca măsuri reabilitarea creşelor şi grădiniţelor, dotarea acestora cu mobilier ergonomic, materiale educaţionale şi echipamente IT necesare desfăşurării în bune condiţii a actului educaţional. De asemenea, tot pentru a atinge obiectivul strategic amintit, specialiştii care au făcut analiza au ajuns la concluzia că este nevoie de asigurarea unor suprafeţe suficiente pentru desfăşurarea de activităţi în aer liber (spaţii verzi, locuri de joacă, mici grădini etc), amenajarea spaţiilor de joacă cu echipamente şi jucării corespunzătoare şi adaptate tuturor vârstelor, amenajarea, în interior, a unor spaţii destinate activităţilor educative în grupe mici sau individuale, pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.