Vă zgârie Catedrala pe creier? Atunci primiţi o moschee! (I)

Deşi Guvernul României a acordat cu aproximativ o lună în urmă terenul necesar pentru construirea unei moschei în Bucureşti, „noutatea” îşi face loc de-abia acum printre ştirile de zi cu zi. Terenul de 11.295 mp va fi folosit pentru construirea celei mai mari moschei dintr-o capitală europeană, exceptând Istanbulul care, deocamdată, nu a fost integrat în UE. În ultimele zile ştirea a început să prindă contur şi, prin urmare, să fie comentată tot mai mult. În sfârşit, am putea spune! De ce în sfârşit? Pentru că, atunci când a început să prindă contur proiectul construirii Catedralei Mântuirii Neamului aproape toată presa vuia împotriva BOR, a Patriarhului Daniel şi a tot ceea ce înseamnă ierarhie bisericească. Mai că îţi venea să îi iei în serios! Acum când se pune baza celei mai mari moschei din Europa în Bucureşti, lucrurile sunt perfect normale pentru presa noastră! Bucureştiul a devenit dintr-o dată un centru al islamismului.  Problema nu o constituie islamul în sine, o religie care poartă numele păcii, dar în interiorul căreia, având ca principal punct de sprijin doctrina acesteia, creştinii sunt încă persecutaţi şi omorâţi. Nu constituie o problemă nici islamiştii în sine. Este foarte normal să îşi dorească construirea unor locaşuri de cult. Că nu reprezintă islamiştii o problemă, o spun cu jumătate de gură deoarece, chiar în Turcia care tânjeşte după Uniunea Europeană, cu un guvern acuzat de politică pro-islamistă,creştinii sunt deseori victime ale atacurilor. Pe de altă parte, Guvernul turc, în dorinţa de a se apropia cât mai mult de UE a început să sprijine restaurarea unor biserici creştine, iar, cu puţin timp în urmă, în mod surprinzător, a acordat înlesniri în vederea construirii unei noi biserici creştine. De fapt nu este nimic surprinzător, întrucât Turcia face aceste concesii creştinismului şi joacă „la dublu” tocmai în virtutea dorinţei de a intra în UE.

Intrarea în UE, via România!
Până la urmă, cât de normală sau anormală este această donaţie făcută de Guvernul român este o altă discuţie şi cred că atunci când va fi purtată se va lungi mult. Deocamdată, ceea ce este uimitor de jenant este reacţia presei române, a românilor în general care, într-o proporţie covârşitoare nu au ripostat. De ce spun asta? Pentru că, aşa cum spuneam la început, pentru Catedrala Mântuirii Neamului Biserica Ortodoxă Română a suferit enorm de multe atacuri, în special din partea presei, atacuri prelungite pe forumuri, dar şi în spaţiul public. Presa din România, care este gata să sară la gâtul oricărui reprezentant al Bisericii, care este gata să  linşeze mediatic preoţi sau comunităţi întregi de credincioşi, nu suflă aproape nici un cuvânt acum. „Vom construi cea mai mare moschee dintr-o capitală europeană. Faptul că terenul ne-a fost atribuit nouă, comunităţii musulmane, de către Guvern, vorbeşte de la sine despre respectul şi înţelegerea etnică din România“ – afirmă muftiul cultului musulman din România Iusuf Muurat. Aşa este, România este, sau pare a fi, un spaţiu al înţelegerii etnice şi aşa este frumos şi normal. Am spus „pare a fi” pentru că, atunci când respectul faţă de celălalt se pliază pe dezinteresul şi lipsa de respect faţă de propria ta cultură este un lucru foarte grav. Este ca şi cum membrul unei familii îşi declară iubirea şi respectul faţă de ceilalţi, în timp ce se poartă fără omenie faţă de propria sa familie. Cam în acest punct ne aflăm. Şi mai simplu este dacă folosim o imagine din fotbal. Am început să ne dăm nenumărate autogoluri, cu o ură de nedescris faţă de propria poartă şi faţă de propria echipă de fotbal. Folosindu-se de aceste realităţi camuflate mincinos în toleranţă, echipele adverse ne aşează frumos mingea la centru, lăsându-ne pe noi să decidem, contrazicându-ne la nesfârşit, cine dă autogolul. De data aceasta Turcia ne-a învins cu 1-0 la lecţia de istorie!