Un medic nutriţionist renumit despre post

Postul are numeroase beneficii doar dacă este ţinut corect, iar dacă nu chiar poate dăuna sănătăţii.
Diferenţa între vegetarieni şi postitori este că postitorii, prin intercalarea perioadelor de post cu cele de alimentaţie omnivoră, nu au risc de deficienţe de Fier, Calciu, Zinc, Vitamina D şi B12, amino acizi, precum vegetarienii.
Un post corect înseamnă un echilibru între cereale sau pseudocereale integrale (grâu întreg, ovăz, orz, hrişcă, orez, mei, etc), legume (vinete, dovlecei, roşii, ardei, etc), leguminoase (fasole, mazăre, linte, etc) şi fructe.
Evident, aproape jumătate dintre alimentele consumate zilnic este de preferat să fie din legume, iar cealaltă jumătate din leguminoase, cereale şi fructe. Ideea postului este, pe lângă cea religioasă, una medicală, de curăţare a organismului, iar acesta nu îşi îndeplineşte scopul complet decât în condiţiile unui echilibru, cu alimente cât mai naturale, cu mai puţini conservanţi (aditivi), mai puţin rafinate (procesate), cu un adaos cât mai mic de zahăr rafinat. Alimentele sănătoase conţin nutrienţi cu efecte diverse asupra organismului (efect antioxidant, ancancerigen, antipipidic, antiinflamator etc). Aceşti nutrienţi sunt: vitamine, minerale, fibre, fitonutrienti, fitoestrogeni, acizi graşi omega 3, etc.
Asocierea postului cu iertarea (reducerea nivelului de stres/supărare, deci a stresului oxidativ responsabil de îmbătrânirea precoce şi boli cronice, cardiovasculare, diabet, cancer etc), exerciţiu fizic şi reducerea consumului de alcool (eventual doar doze mici de vin) creşte beneficiile acestui tip de alimentaţie. Mai mult, postitorii sunt asociaţi cu o stima de sine mai crescută, probabil atât efectelor benefice ale alimentaţiei, dar şi a implicaţiilor psihice ale practicilor religioase (iertarea, spovedania, binefacerea, rugăciunea şi ritualurile comune religioase, etc).
Postul corect este demonstrat că are efecte benefice asupra tensiunii arteriale, asupra grăsimilor din sânge, cancerului, diabetului şi obezităţii, dar şi asupra multor alte afecţiuni.
Alimente precum merele, fructele de pădure, grapefruit, ceapă, brocoli, măsline, salată verde, roşii, ardei gras roşu sunt cunoscute pentru abundenţa de antioxidanţi cu efecte pozitive pe sistemul cardiovascular, scăderea riscului de ateroscleroză prin inhibarea oxidării LDL colesterol, creşterea HDL colesterol (considerat protector cardiovascular) şi reducerea colesterolului total din sânge.
Postul este asociat cu un risc scăzut de diabet zaharat de tip 2 şi sindrom metabolic.