Sfinţii Părinţi despre Post

„E nevoie de multă vitejie spre a birui pofta stomacului. Cel ce a pus stăpânire pe ea îşi deschide drum singur spre eliberarea de patimi şi spre desăvârşita înfrânare”. - Sf. Ioan Scărarul.
„Dacă postul a fost necesar în rai, cu atât mai mult e necesar în afară de rai. Dacă a fost un medicament util înainte de rană, cu atât mai mult este util după rană”. - Sf. Ioan Gură de Aur.
„Patimile cu nimic nu se sting atât de mult, cât se sting cu cumpătarea. Dacă cineva se luptă şi motivul lui este prefăcătoria sau credinţa că lucrează virtutea, el nu se luptă cu înţelepciune. Dar cel care este cumpătat nu gândeşte că lucrează virtutea, nici nu vrea să fie lăudat ca ascet, ci ştie că prin cumpătare vine înţelepciunea şi cu ajutorul ei vine smerenia”. - Avva Dorotei.
„Postul ocroteşte orice virtute. Este începutul luptei spirituale, cununa celor cumpătaţi, frumuseţea fecioriei şi sfinţeniei, strălucirea cuminţeniei, începutul vieţii creştine, mama rugăciunii, izvorul cuminţeniei. El învaţă liniştea şi este înaintemergătorul tuturor celorlalte fapte”. - Sf. Isac Sirul.
„Postul şi cumpătarea răzbunările trupeşti le încetează, robia mâniei şi a poftei o posomorăsc, aduc claritate şi limpezime în cugetare, curăţind-o de fumul care iese din mulţimea mâncărurilor şi de ceaţa care se face din cauza lor.  Cu postul şi cu cumpătarea se slăbeşte omul exterior, şi cu cât se slăbeşte acesta, cu atât se înnoieşte cel lăuntric”. - Sf. Grigorie Palama.
„Săturarea mărgineşte plăcerea numai la pântece; postul însă urcă folosul la suflet”. - Sf. Vasile cel Mare.
„Niciodată n-a văzut cineva pe un postitor cu dreapta socoteală robit de pofta păcatului”. - Sf. Isaac Sirul.
„Oricare ar fi virtuţile pe care le zideşti pe temelia postului, ele vor fi toate nezdruncinate şi neclintite, ca unele ce au fost întemeiate pe piatra cea tare”. - Sf. Simeon Noul Teolog.
„Posteşte pentru că ai greşit; posteşte ca să nu mai păcătuieşti; posteşte ca să câştigi tot binele; posteşte ca să nu pierzi nimic din ceea ce tu ai reuşit să câştigi”. - Sf. Ioan Gură de Aur
„După cum păsările cele greoaie nu pot zbura la înălţimi, tot aşa i se întâmplă şi celui ce îndeplineşte toate poftele trupului: îi va fi cu neputinţă să se ridice spre cele înalte”. - Sf. Ioan Scărarul.
„Cine slujeşte pântecelui şi cu toate acestea voieşte să învingă duhul desfrânării, acela se aseamănă unuia care atinge focul cu untdelemn” - Sf. Ioan Scărarul.
„Postul stă nu numai în a mânca rar, ci în a mânca puţin; şi nu numai în a mânca odată, ci în a nu mânca mult. Nechibzuit este postitorul care aşteaptă până la ceasul mesei ca atunci să se dea mâncatului cu nesaţ atât cu trupul, cât şi cu mintea. Cel ce vrea să aibă dreaptă socotinţă la mâncat trebuie să ia seama ca să nu aleagă între bucatele gustoase şi cele negustoase. Acest lucru este dobitocesc, şi la om, care-i fiinţă înţelegătoare, nu este vrednic de laudă. Iar de mâncarea gustoasă ne lepădăm ca să ne smerim mădularele cele războinice ale trupului şi să dăm slobozenie lucrurilor duhului. Adevăratul post stă nu numai în istovirea trupului, ci şi în a da celui flămând bucata pe care ai vrea tu însuţi să o mănânci: «fericiţi cei flămânzi, că aceia se vor sătura»” (Matei 5, 6). – Sf. Serafim de Sarov.